Piaţa nefiscalizată a băuturilor spirtoase atinge anual 140 de milioane de litri, adică 75% din totalul pieţei, cele mai consumate băuturi „la negru”, fiind ţuica şi palinca realizată în gospodării (circa 125 mil. litri), băuturile de contrabandă, cele produse ilegale din alcool etilic sau denaturat, alcool medicinal sau produse cosmetice (apa de gură) consumate ca atare, arată o analiză a Spirits România, asociaţia care reuneşte cei mai importanţi jucători din industria băuturilor spirtoase.
Evaziunea fiscală este una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase din România şi, cu toate că pe plan local acciza la alcool este una dintre cele mai mari din Europa, Ministerul de Finanţe a colectat 85 mil. euro din acciza la alcool (fără bere şi vin).
„Dacă evaziunea din domeniu ar ajunge la 20% din piaţă, colectarea accizelor la buget ar ajunge la 340 mil. euro pe an. La această sumă s-ar adăuga şi TVA în sumă de 81,6 mil. euro. Deci un total de 421,6 mil. euro”, explică Florin Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Băuturi Spirtoase Spirits România, din care fac parte producătorii Prodal’94, Prodvinalco, Diageo şi importatorii BDG Import, Cristalex şi Pernod Ricard România.
Una din propunerile asociaţiei pentru a combate evaziunea fiscală din domeniu este producerea de băuturi spirtoase numai în ambalaje de sticlă, mult mai greu de „procurat în mod ilicit” comparativ cu PET-urile.
