Zona comercială Obor - ce cuprinde Piaţa Obor, Halele Obor, Zona 6 – Piaţa de Produse Casnice şi de Uz Gospodăresc, Hala Terminal Piaţa Obor, dar şi Bazarul Obor din apropiere - a devenit treptat, în ultimii ani, UN „turn babel” al Bucureştiului, atrăgând comercianţi şi vizitatori din toate colţurile lumii. Cum reuşeşte acest spaţiu - care timp de mai bine de un secol a fost şi continuă să fie un loc unde banii schimbă mâinile - să satisfacă în era online-ului şi a social media nevoile şi curiozităţile oamenilor de pretutindeni, indiferent de generaţie, de statut social şi de preferinţe?
Fie că sunt localnici care vin la piaţă pentru a-şi face cumpărăturile săptămânale de fructe şi legume, fie că sunt vizitatori străini care aleg să admire această destinaţie devenită turistică şi să savureze un mic autentic, fie că sunt imigranţi care au găsit aici locul care să le mai aline dorul de casă, Oborul este locul lor. Este locul tuturor. Unde mai pui că aici îşi dau întâlnire sute de producători autohtoni, sute de comercianţi locali şi, mai nou, o serie de antreprenori de peste hotare, care aduc în inima Bucureştiului câte ceva din savorile altor tărâmuri îndepărtate. „Merg la Obor aproape în fiecare weekend când sunt acasă în Bucureşti, şi asta de mai bine de 20 de ani. De ce? Pentru că stau la circa şapte minute de piaţă, pentru produse proaspete, bineînţeles, dar mai ales pentru că Oborul e în continuare locul în care se reafirmă şi se întăresc relaţiile sociale. Iubesc convivialitatea care se naşte în jurul mâncării aici, în piaţă, în dialogul cu vânzătorii care ne cunosc şi ne recomandă lucruri sau reţete, în familiaritatea chefliilor din faţa magazinului Jidvei, care fac şi desfac ordinea lumii la o sticlă de vin şi o apă minerală gratis. Dovada că Oborul este foarte mult despre aceste relaţii sociale e mai nou şi faptul că piaţa a devenit loc de întâlnire pentru comunitatea muncitorilor din Nepal, Sri Lanka sau alte ţări din Asia, care, pe lângă hrană, găsesc aici o bursă a locurilor de muncă, a ştirilor din ţara lor sau chiar locuri cu mâncare ca acasă”, spune Roxana Poede, om de publicitate şi comunicare. Ea face referire, printre altele, la restaurantul Mathara Bath Kade, cu specific srilankez, amplasat în zona Halelor Obor, aceasta fiind una dintre cele mai recente inaugurări dintr-o arie pe care, când vine vorba de ospitalitate, cei mai mulţi o identifică cu micii de Obor, ajunşi emblematici în Capitală.
Indiferent de zi sau de oră, în faţa Terasei Obor e coadă. Singura necunoscută în această ecuaţie e lungimea cozii, care se poate întinde mult şi bine şi care poate număra, mai ales sâmbăta, pe la orele prânzului, chiar şi sute de persoane, oameni care îşi aşteaptă liniştiţi rândul pentru a primi o porţie de mici. Deşi majoritatea celor dispuşi să stea o oră sau mai bine în expectativă pentru o porţie de mititei sunt români, există şi câţiva turişti străini care vin la pomul lăudat. Şi lăudat este, chiar şi de publicaţii străine precum New York Times, care pentru o incursiune de 36 de ore în Bucureşti recomandă o vizită la această terasă cu afaceri de 6,5 milioane de lei anul trecut, cu 11% mai mult decât în 2021. „Terasa Obor este un vector de imagine pentru Piaţa Obor. Un alt vector îl reprezintă faptul că mulţi chefi vin şi îşi fac cumpărăturile de la noi şi asta datorită diversităţii. Avem mii de produse, de la mirodenii la legume-fructe şi flori. Una dintre cele mai recente deschideri din Piaţa Obor o reprezintă un magazin cu produse din Orientul Îndepărtat. Avem o paletă foarte largă de clienţi. Înainte, cei mai mulţi străini veneau din China, acum avem şi din India, Sri Lanka sau Pakistan”, spune Andrei Popescu, directorul general al Pieţei Obor.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
