Retail&Agrobusiness

Coaliţia pentru Dezvoltarea României cere măsuri împotriva blocajului sistemului de gestionare a deşeurilor

Coaliţia pentru Dezvoltarea României cere măsuri...

Autor: Emil Popescu

22.01.2016, 17:22 810

"Legislaţia în vigoare prevede un mecanism de transfer al responsabilităţii privind reciclarea ambalajelor de la producători către operatori avizaţi de Ministerul Mediului, dar într-o eventuală neîndeplinire a obiectivelor de reciclare si valorificare pe un an, producătorii sunt singurii care trebuie să plătească, până la 25 ianuarie a.c., o contribuţie de 2 lei pentru fiecare kilogram de deşeu de ambalaj nereciclat conform obiectivelor impuse de lege. Astfel, producătorii sunt nevoiţi să suporte costuri foarte mari rezultate ca urmare a unor posibile activităţi neregulamentare în avalul circuitului de reciclare, asupra cărora justiţia urmează să se pronunţe. Asta deşi aceştia au încheiat de bună-credinţă contractele pentru transferul responsabilităţii conform prevederilor legale în vigoare", arată organizaţia, într-un comunicat.

Starea actuală a sistemului de gestionare a deşeurilor de ambalaje are un impact negativ imediat asupra economiei ţării, asupra pieţei libere, precum şi asupra obiectivelor de valorificare şi reciclare asumate de România în calitate de stat membru al UE, conform sursei citate.

"În contextul economic de astăzi, aproximativ 5.000 de companii din domenii precum industria alimentară şi serviciile conexe, agricultură, bunuri de larg consum, comerţ, construcţii, farmaceutic, energie etc se află, dintr-o dată, în situaţia de a plăti o contribuţie împovărătoare şi imprevizibilă care va duce la creşterea inflaţiei. Costurile pe care le poate genera blocarea sistemului se ridică la peste 700.000 euro pe zi pentru industrie", notează CDR.

Coaliţia cere amânarea termenului de declarare şi de plată a contribuţiei la Fondul pentru mediu, din 25 ianuarie 2016, printr-o ordonanţă de urgenţă, pe un termen de cel puţin 3 luni, şi promovarea unei amnistii cu privire la contribuţiile impuse producătorilor, în condiţiile în care aceştia au respectat cadrul legal şi s-au achitat cu bună credinţă de obligaţiile contractuale care le reveneau ca parte a unui sistem girat de autorităţi.

Altă cerere se referă la modificarea nivelului contribuţiei de 2 lei/kg "pe baza unei fundamentări economice clare, obiective şi juste".

"Această contribuţie nu rezolvă problema deşeurilor de ambalaje şi nu adresează problema responsabilizării tuturor actorilor implicaţi în circuitul deşeurilor de ambalaje, inclusiv autorităţi publice locale, consumatori, colectori, reciclatori şi valorificatori. Totodată, nu va duce la posibilitatea României de a-şi atinge obiectivele naţionale de reciclare şi valorificare, ceea ce va genera iniţierea procedurilor de infringement. Nici păstrarea termenului de plată din 25 ianuarie nu asigură, in niciun fel, îndeplinirea ţintelor naţionale de reciclare şi valorificare", se mai arată în comunicat.

CDR reuneşte organizaţii precum Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Camera Americană de Comerţ în România, Consiliul Investitorilor Străini şi Romanian Business Leaders.

Producătorii cer scăderea penalităţii de 2 lei/kg pentru nereciclarea ambalajelor pe care le pun pe piaţă, după ce au fost găsite nereguli la organizaţiile pe care le-au angajat să recupereze aceste deşeuri, însă Ministerul Mediului se opune arătând că penalităţile descurajează depozitarea la groapă.

O întâlnire între conducerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), a Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) şi reprezentanţii industriilor din România, pe tema recuperării de pe piaţă a deşeurilor rezultate din ambalaje, a avut loc joi la minister.

În 2015, AFM a derulat controale la organizaţiile de transfer de responsabilitate (OTR) angajate de agenţii economici pentru recuperarea deşeurilor de ambalaje de pe piaţă. Controalele au identificat o serie de nereguli în acest sistem, printre care raportarea de către OTR a unor cantităţi de deşeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate.

AFM a aplicat penalităţi fiscale pentru şase din cele 10 OTR din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Cazul a fost trimis şi la Parchetul Înaltei Curţi, care a comunicat oficial că potenţialul prejudiciu cauzat de supraraportarea OTR se ridcă la peste 54 milioane de euro.

Conform legii, orice agent economic care pune pe piaţă produse ambalate, este obligat să recupereze deşeurile de ambalaje rezultate în urma consumului. Legea este valabilă pentru orice ţară a Uniunii Europene, nu doar în România. Pentru asumarea acestei responsabilităţi, agenţii economici se pot organiza în cadrul unor structuri asociative de tip organizaţie de transfer de responsabilitate, sau îşi pot recupera deşeurile puse pe piaţă prin resurse proprii. Dacă agenţii economici nu-şi îndeplinesc ţintele asumate, aceştia sunt obligaţi legal să contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei pe kilogram pentru cantităţile de ambalaje nereciclate.

În urma anchetei la OTR, producătorii au solicitat suspendarea termenului pentru depunerea la AFM a declaraţiilor anuale privind deşeurile reciclate, diminuarea penalităţii de 2 lei pe kg, prevăzută de lege în cazul neîndeplinirii ţintelor de reciclare şi amnistie fiscală. Totodată, au existat semnale din piaţă privind intenţia producătorilor de a creşte preţurile produselor.

"Intenţia Ministerului Mediului nu este aceea de a aplica penalităţi pentru fiecare kg de deşeu nereciclat. Intenţia noastră este una foarte simplă: să implusionăm un sistem funcţional de management al deşeurilor de ambalaje care să nu plaseze România în nefericita situaţie a unui infringement pe această temă. Dacă ţintele de reciclare nu sunt atinse de producători, există riscul iminent de a primi penalităţi europene de până la 200.000 de euro pe zi", a declarat Corina Lupu, secretar de stat în cadrul MMAP pentru domeniul Mediu.

Ea a continuat spunând că amnistia fiscală nu este o soluţie, pentru că "nu ar face decât să întreţină o piaţă neagră a deşeurilor, descoperită în urma controalelor AFM" şi "ar amâna atingerea ţintelor şi, implicit, ar genera un infringement care s-ar răsfrânge asupra populaţiei".

În plus, a mai arătat secretarul de stat, această măsură nu ar exonera producătorii de eventuale penalităţi, deoarece legislaţia nu poate fi aplicată retroactiv.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO