Retail&Agrobusiness

Nicolae Stinghe, Director General şi Administrator STS Trading (Bravcod/Peneş Curcanul): La nivel de carne de curcan, românii consumă cam 0,6 kg pe an, în timp ce în Europa se consumă 2,5 kg pe an. Paradoxul este că românul nu consumă carnea premium. Pieptul de curcan nu se consumă în România.

ZF Investiţi în România – Braşov

Nicolae Stinghe, Director General şi Administrator STS...

Autor: Mircea Nica

14.11.2022, 19:24 399

Consumul de carne de pasăre este în creştere, dar în România nu se consumă carnea premium, cea de curcan. Pe an românii consumă cam 0,6 kg, a spus Nicolae Stinghe, Director General şi Administrator STS Trading (Bravcod/Peneş Curcanul), în cadrul Conferinţei ZF Investiţi în România, organizată la Braşov, un proiect al Ziarului Financiar şi CEC Bank.

“La nivel de carne de curcan, românii consumă cam 0,6 kg pe an, în timp ce în Europa se consumă 2,5 kg pe an. Paradoxul este că românul nu consumă carnea premium. Pieptul de curcan nu se consumă în România. Din 14.000 tone produse astăzi, 4.000 tone pleacă în Regatul Unit. Consumul pentru carnea de pasăre este în creştere. Sărim de la 23 kg undeva spre 26 kg anul acesta la nivel mediu”, susţine Nicolae Stinghe.

Ce a mai spus Nicolae Stinghe, Director General şi Administrator STS Trading (Bravcod/Peneş Curcanul) :

► Noi braşovenii trebuie să rămânem în Braşov şi să investim aici. Avem un mare handicap. Braşovul nu are perspectiva connectării spre o autostradă, deci traficul de mărfuri, bunuri şi servicii este destul de îngreunat. Avem 140 km până la Sibiu, 170 până la Bucureşti, este destul de complicat.

► În ceea ce priveşte produsul nostru, carnea de curcan şi de pasăre, în perioada pandemiei producţia a scăzut cu 100.000 de tone, de la 600.000 tone la 500.000 tone. Golul a fost preluat de importurile din ţări precum Ungaria şi Polonia, care au preţuri şi subvenţii mai mari decât avem noi.

► Evoluţia preţurilor nu a fost atât de mare precum efortul producătorilor. Energia, creşterea materiilor prime, în special a produselor agricole, care de fapt este o creştere din punctul meu de vedere artificială, pentru că grâu este suficient în România, proumb este suficient în România, proturile sunt pline, dar totuşi ne uităm la preţurile de referinţă de afară şi atunci costurile rămân foarte mari. Avem o ofertă mai mare decât cererea şi totuşI preţul nu scade.

► Prima problemă cu care ne confruntăm este asigurarea de finanţare. În această perioadă de pandemie plus acest an, capitalul de lucru s-a dublat. O parte din finanţare a venit prin eforturile proprii, cealaltă prin susţinerea CEC Bank.

► A doua problemă ar fi forţa de muncă. În această industrie suntem similari cu cei din construcţii. Cei care lucrează în industria alimentară au aceleaşi facilităţi la salarii, deci salariile s-au echilibrat şi sunt foarte atractive. În 2017,2018 şi 2019 am avut 170 vietnamezi care au lucrat pentru noi din 450 de angajaţi, astăzi mai avem numai 70. Restul de forţă de muncă s-a reechilibrat din România, din zonele limitrofe. Circa 3.500 lei net este un salariu acceptabil pentru industria alimentară.

► Volumul de vânzări este în creştere. Preţurile s-au aliniat cu costurile de producţie. În ultimele 4 luni am recuperat ceea ce am pierdut la începutul anului. Dobânda nu reprezintă o problemă, poate fi transferată uşor în preţul final.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO