Velvet Winery, o cramă-butic situată în regiunea viticolă Dealu Mare, podgoria Tohani, are în derulare planuri de extindere la export, vizate fiind câteva ţări din vestul Europei.
„Suntem în discuţii destul de avansate cu trei posibil importatori din Belgia, Germania şi Elveţia. O parte dintre ei ne-au descoperit călcându-ne pragul, venind ca să viziteze crama. Din păcate, în calitate de producător mic, cu produse preponderent pe segmentul premium, ne-am lovit deseori de stigma unui brand inexistent de ţară producătoare de vin. Este o lipsă de credibilitate şi încredere în calitatea vinului românesc, deşi avem soiuri autohtone cu un potenţial senzaţional, care dau vinuri complexe, cu personalitate. În ultimul timp, soiul Fetească neagră a căpătat o notorietate foarte mare. Acesta are potenţialul de a fi un soi-drapel pe piaţa externă”, a spus Roxana Ana, managing director la Velvet Winery, cu ocazia conferinţei Business Magazin „Povestea brandurilor româneşti de vin – ediţia 2022”, un eveniment desfăşurat în noiembrie şi organizat cu sprijinul partenerilor Carrefour, Aqua Carpatica, Jidvei, Domeniile Sâmbureşti, Cotnari şi Avincis.
Fiind un jucător nou-intrat pe piaţă, focusul cramei este, deocamdată, pe piaţa internă, mai ales că producţia este limitată, iar piaţa internă are puterea s-o absoarbă în totalitate. De aceea, a spus Roxana Ana, ţinta nu este căutarea intensă a canalelor de vânzare pe piaţa externă, cel puţin pentru moment.
„Noi avem o suprafaţă totală de 36 de hectare, dar procesăm doar de pe jumătate, pentru că cealaltă jumătate este plantaţie tânără. Avem soiuri româneşti, Fetească neagră, Fetească regală, Tămâioasă românească, dar şi soiuri internaţionale – Merlot, Sauvignon, Cabernet, Syrah, Cabernet Franc. Focusul este însă pe soiurile româneşti, avem şi o gamă dedicată care se numeşte «La Ţigănci», cu vinuri monosepaj.”
Roxana Ana spune că, în bunul-mers al businessului cu vin, un rol important îl are componenta de enoturism.
„O parte dintre turiştii ne-au descoperit călcându-ne pragul, venind ca să viziteze crama. Segmentul enoturistic este strategic pentru noi şi ar trebui să fie strategic pentru orice cramă-butic. Este un canal foarte bun de promovare pentru noi, un canal foarte eficient de vânzare şi o formă de fidelizare a clientului, pentru că se creează o legătură emoţională între producător şi consumator.”
Există turiştii pasionaţi de vin, deja saturaţi de ţările cu o lungă tradiţie în spate şi care sunt în căutare de ceva nou, de crame noi, de vinuri noi, de soiuri noi. Mai există însă şi străinii care sunt din întâmplare în România şi au aflat că pot găsi aici opţiuni de turism viticol şi vor să-l încerce. La Velvet Winery, de pildă, au ajuns numeroşi turişti din Germania, Anglia, Polonia, Finlanda, Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Japonia. Atragerea străinilor joacă un rol important în dezvoltarea industriei vinului şi creşterea vizibilităţii la export, dar nu este singurul ingredient necesar.
„Pentru a crea un brand din vin, este nevoie de comunicare clară, unitară, focus pe soiurile autohtone, pe elementul de noutate şi o strategie bine gândită în spate, pe termen lung”, a mai spus Roxana Ana.
În 2021, compania Velvet Winery a avut o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei şi zece angajaţi, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe.
