Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită ieri-dimineaţă în mod controlat din cauza unei defecţiuni, acum funcţionând un singur reactor. În mod normal, centrala de la Cernavodă asigură prin intermediul celor două reactoare nucleare cu capacităţi egale circa 20% din producţia naţională de energie electrică.
Situaţia se suprapune peste seceta extrem de gravă care a afectat puternic producţia de energie hidro, săptămâna trecută, în unele intervale orare Hidroelectrica ajungând să producă aproape cât parcurile eoliene deşi compania are o capacitate de producţie de circa zece ori mai mare.
În acest moment, producţia de energie din România este asigurată în proporţie covârşitoare de termocentralele pe cărbuni sau pe gaze, cei mai scumpi producători de "lumină".
Nu se ştie când va fi repornit
"Reactorul Unităţii 2 a fost oprit pentru repararea unei scăpări de apă demineralizată care nu permite funcţionarea în continuare în condiţii optime a unităţii. Repornirea unităţii şi sincronizarea la sistemul energetic naţional vor avea loc după finalizarea şi respectiv după efectuarea testelor care se impun în astfel de situaţii, în conformitate cu procedurile centralei", spun reprezentanţii Nuclearelectrica.
Odată cu ieşirea din funcţiune a unui reactor nuclear, au fost luate o serie de măsuri rapide pentru a compensa deficitul format: puţina apă din bazinele de acumulare a fost folosită în hidrocentrale până când unităţile termo au putut porni pentru acoperirea golului format.
Eforturi pentru a ţine becurile aprinse
"Producţia de energie hidro a crescut pentru că s-a folosit apa din lacurile de acumulare, dar şi pentru că Dunărea a fost un pic mai mare. Am dat dispoziţii pentru intrarea în funcţiune a noi grupuri termo, dar acest lucru durează circa 7-8 ore şi de aceea între timp a trebuit să ne folosim de energia hidro disponibilă", a explicat Octavian Lohan, directorul general adjunct al Transelectrica.
Astfel, datele transmise în timp real de transportatorul naţional de energie electrică arătau că ieri în jurul orei 16:00, 40,8% din energie produsă venea din termocentrale pe cărbuni, 21,7% era realizată de unităţile care funcţionau pe hidrocarburi (păcură sau gaze), 24,6% era aportul producţiei hidro, 8,8% era generată de singurul reactor care mai funcţiona la Cernavodă, iar 4% venea din parcurile eoliene.
Creşterea producţiei hidro a fost una de conjunctură pentru că hidrocentralele pornesc mult mai rapid faţă de termocentrale, iar golul creat de oprirea Unităţii 2 de la Cernavodă trebuia umplut rapid. Odată ajunse termocentralele la producţia maximă, producţia hidro urma să scadă, potrivit explicaţiilor lui Lohan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
