♦ Specialiştii nu ratează niciun moment pentru a atrage atenţia asupra deficitului major de forţă de muncă cu care România se confruntă în domeniul energetic, dar mai departe semnalele lor, cel puţin până acum, rămân fără un ecou ♦ Mihai Drăghici, partener, consultanţă, EY România, spune că este necesară o mobilizare urgentă a mediului academic şi a autorităţilor, altfel miile de MW în producerea de energie vor rămâne doar pe hârtie.
„Conform datelor din piaţă, cel puţin 3.000 de MW noi de energie verde ar putea fi puşi în funcţiune până în 2026, urmând ca, până în 2030, să fie triplată capacitatea totală a proiectelor de energie verde, la peste 10.000 MW. Având în vedere atât efervescenţa din piaţă, cât şi potenţialul regenerabil al României, se conturează o întrebare fundamentală: cum şi cu cine vom implementa şi întreţine miile de MW propuşi spre a fi puşi în funcţiune în 2026, respectiv 2030?“, spune Mihai Drăghici.
România se află într-un moment fără precedent din punctul de vedere al investiţiilor în domeniul energetic local, fondurile europene semnificative, orientarea spre decarbonizarea economiilor sau tehnologiile de nişă cum ar fi reactoarele nucleare modulare şi hidrogenul declanşând oportunităţi imense.
Dar dincolo de accesarea banilor europeni şi de calculele privind recuperarea investiţiilor, necesitatea formării forţei de muncă este un element-cheie în îndeplinirea acestui potenţial. Strict pentru zona de energie verde, necesarul ar fi de circa 20.000 de oameni, la care se mai adaugă însă alţi 10.000 de oameni ţinând cont de proiectele pe care România le are în domeniul nuclear sau al gazului. Important este de subliniat că cel mai delicat aspect îl constituie faptul că în domeniul energetic România are nevoie de forţă de muncă specializată, de ingineri capabili să proiecteze şi să implementeze proiecte energetice, unele dintre ele în zone de avangardă, cum ar fi energia nucleară sau hidrogenul.
