Anul 2018 trebuie să fie un an al reluării investiţiilor – susţin în cor economiştii. Însă este un mare semn de întrebare: cine să le facă?
Investiţiile statului sunt la minime aproape istorice – minus 9,5% au fost cheltuielile de capital anul trecut faţă de anul precedent. Investiţiile străine au crescut în 2017 cu doar 1,5% faţă de 2016, până la 4,58 miliarde de euro, din care 764 de milioane de euro sunt credite de la companiile-mamă.
Dacă privim datele pe primele trei trimestre din 2017 (ultimele date disponibile), vedem că „formarea brută de capital fix” (investiţiile) au avansat cu 3,4%, faţă de un salt al consumului de 8,7% al consumului. Prea puţin pentru a pretinde că motorul economiei vor fi investiţiile, în locul consumului.
În aceeaşi vreme, Comisia Naţională de Prognoză chiar asta susţine: în 2018 investiţiile vor creşte peste consum.
Dacă îi întrebi pe economiştii Laurian Lungu sau Aurelian Dochia, ei vor spune că România are nevoie ca de aer de schimbarea motorului creşterii economice, pentru că o economie nu poate avansa la nesfârşit prin consum şi este nevoie de investiţii.
Consumul imprimă un ritm alert creşterii economice – plus 7% în 2017 – dar secătuieşte resursele: deficitul comercial a crescut anul trecut cu 30% faţă de 2016, iar deficitul de cont curent cu 84%.
Camera de Comerţ Româno-Americană AmCham a susţinut ieri într-o analiză făcută publică: „În 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea economică în bunăstare, infrastructură modernă, administraţie performantă şi servicii publice de calitate pentru toţi”.