Companii

Urmează ZF Health & Pharma 2023: Între performanţă şi supravieţuire în sănătate, 25-26 septembrie

Urmează ZF Health & Pharma 2023: Între performanţă...

Autor: Mirabela Tiron

20.09.2023, 00:05 359

♦ Şefi de fabrici, manageri de spitale publice şi fondatori de spitale şi clinici private vor dezbate timp de două zile cele mai importante teme din sănătate.

Ziarul Financiar organizează în perioada 25-26 septembrie summitul ZF Health & Pharma 2023: Între performanţă şi supra­vieţuire în sănătate, un eveniment ce reuneşte jucători de pe piaţa farma şi domeniul medical pentru a dezbate cele mai importante subiecte din sănătate.

Mirela Iordan, country manager al Pfizer, Cătălin Radu, general ma­nager Bristol Myers Squibb Româ­nia, Roxana Botea, country director Johnson&Johnson, Ioan Nani, direc­tor general al Antibiotice Iaşi, Dra­goş Damian, CEO al Terapia, Simo­na Cocoş, CEO al Zentiva sunt doar câţiva din speakerii care participă la summit. Prima zi este dedicată dome­niului farma, iar a doua zi reuneşte şefi din spitale de stat şi reprezentanţi ai sistemului medical privat. Floren­tina Ioniţă-Radu, director general al Spitalului universitar de urgenţă militar central „Dr. Carol Davila“, Adrian Cotîrlet, manager al Spita­lu­lui de urgenţă Moineşti, dar şi fonda­tori ai spitalelor private vin a doua zi ca speakeri la summit.

Sistemul de sănătate a beneficiat de mai mulţi bani în fiecare an, dat fiind că atât bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cât şi cel al Ministerului Sănătăţii au crescut anual. În acest an CNAS are un buget total de 54,1 miliarde de lei, în timp ce Ministerul Sănătăţii are un buget de aproape 24 de miliarde de lei, arată datele publice. În total, cele două instituţii au 78 de miliarde de lei, bani ce intră în sistemul de sănătate, faţă de 30 miliarde de lei în 2015.

Creşterea bugetelor de la un an la altul nu se vede pe teren, ci doar pe hârtie: pacienţii cu greu reuşesc să îşi facă analize de sânge cu bilet de trimitere iar pentru investigaţii la CT sau RMN aşteaptă cu lunile.

Deşi bugetul celor două instituţii s-a dublat faţă de 2015, accesul la serviciile medicale- de la analize de bază, la investigaţii nu s-a îmbunătăţit în acelaşi ritm.

În continuare pacienţii reuşesc cu greu să aibă acces la serviciile medicale cu bilet de trimitere, pentru că fondurile se termină în primele zile ale lunii. Bani mai vin şi de la autorităţile locale care au în subordine spitale de stat, însă chiar şi aşa pacienţii nu beneficiază la stat de servicii medicale.

Din banii de la CNAS şi minister sunt decontate serviciile medicale, plătite salariile medicilor şi susţinute investiţiile.

La nivel de infrastructură spitalicească de stat nu se vede însă o îmbunătăţire semnificativă a condiţiilor. Sistemul se bazează pe infrastrcutură veche, iar unităţile sunt dotate cu aparate depăşite. În total în România sunt 374 de spitale publice, cu 135.000 de paturi pe internare continuă, arată datele de pe insse.ro. Deşi România are 344 de ambulatorii integrate spitalelor de stat (în total fiind 367 de spitale publice), aşa cum numără Statistică, pe teren cele mai multe sunt nefuncţionale, adică pacienţii cu bilet de trimitere nu au acces la serviciile medicale de specialitate pentru că nu găsesc medici care să ofere consultaţii.

Despre accesul pacienţilor la serviciile medicale, infrastructura de sănătate şi cum putem creşte calitatea actului medical vorbim la ZF Health&Pharma 2023: Între performanţă şi supravieţuire în sănătate, 25-26 septembrie.

Datele arată că România a regresat la starea de sănătate, potrivit Eurostat: a urcat pe primul loc în UE la rata mortalităţii pe afecţiuni ce pot fi tratate în 2020, faţă de locul 3 în anul 2013 şi pe locul trei la rata mortalităţii pe boli ce pot fi prevenite, faţă de locul cinci în 2013.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO