Companii

Viaţa la ţară: cum se fac afacerile cu lapte într-o fermă de familie care are grijă de 200 de vaci - GALERIE FOTO

Viaţa la ţară: cum se fac afacerile cu lapte într-o fermă de familie care are grijă de 200 de vaci - GALERIE FOTO

Viaţa la ţară: cum se fac afacerile cu lapte într-o fermă de familie care are grijă de 200 de vaci

Autor: Roxana Petrescu

16.11.2010, 23:54 13977

"Prima dată am început cu activitatea de prelucrare a lemnuluiîn 1991. Am ajuns să fim al treilea exportator de cherestea dinrândul IMM-urilor. În 2000 din banii pe care i-am făcut am decis săcumpărăm CAP-ul din sat. La momentul respectiv am luat 30 de viţeleşi 10 vaci. Sunt de la ţară. Ce altceva să fac? În plus mie mi-aplăcut vaca. Eu sunt şi îngrijitor, şi şofer, şi manager, şi pastorşi purtător de cuvânt din când în când. În rest nu prea mă lasăsoţia să vorbesc", descrie Kusztora modul în care a început să punăprimele cărămizi la afacerea cu lapte de vacă.
Ferma lui Kusztora, care se numeşte Cerbul, proprietarul fiind şivânător, se întinde acum pe 4 hectare. Imediat cum intri, pe parteastângă sunt aşezaţi baloţii de furaj, în faţă se vede clădirea"administrativă" sau biroul lui Kusztora, iar un pic mai departe înstânga sunt vizibile grajdurile, sala de muls şi locul unde esteţinut tancul de răcire a laptelui.

650.000 de euro pentru lapte
În total, de când a început această afacere Kusztora zice că ainvestit 650.000 de euro şi că ar mai avea nevoie cam de un milionde euro ca să se apuce de modernizarea a încă două grajduri.
În afară de banii pe care i-a împrumutat sau pe care i-a scos dinafacerea cu cherestea, Kusztora a mai avut un ajutor din parteafrancezilor de la Danone, care printr-un program de sprijinire afermierilor locali îşi asigură o parte importantă din materia primănecesară fabricii de produse lactate din Capitală. Compania delactate, devenită între timp cel mai mare jucător din industriaautohtonă a laptelui, a început din 2005 un program de susţinere adezvoltării fermelor de lapte. Concret, Danone acordă anumitecredite fără dobândă către ferme. Acestea trebuie să respecte oserie de condiţii, ulterior plata urmând să fie făcută înlapte.
"În 2004 am început discuţiile cu Danone, iar acum am ajuns la 200de animale din care 130 sunt vaci cu lapte. Sutem în total 8angajaţi din care trei suntem din familie. De 16 ani suntem aceiaşioameni", mărturiseşte Kusztora.
Frica de birocraţie şi de şpagă
Îniante de a semna parteneriatul cu gigantul internaţional delactate, Kusztora spune că a încercat să atragă şi fonduri SAPARD,dar că nu a avut noroc.
"Am încercat să atragem şi fonduri SAPARD dar am fost traşi pesfoară. Cam 10.000 de euro a fost paguba. Noi am primit de laDanone un credit fără dobândă pe care îl plătim în laptele pe carei-l dăm", spune Kusztora. Aşa că din cei 650.000 de euro, cam75.000 de euro au venit de la francezi în 2005, bani care au fostfolosiţi pentru echipamente, o altă tranşă de 20.000 de euro fiindacordată anul acesta pentru achiziţia de vite.
"După experienţa cu SAPARD, mi-a fost frică să mai încerc să maiiau fonduri. Mi-e frică de birocraţie şi de şpagă. Ne-am scârbit deprograme. Noi plătim bani către UE, dar nu luăm bani din fonduri.Consultanţa în ceea ce priveşte accesarea acestor fonduri estezero".

De la 1,2 lei la fermă, la 3,3 lei laraft
Deşi colaborează deja de câţiva ani cu Danone, fermierul nu sefereşte să spună că are nevoie de un preţ mai mare pentru laptelepe care-l vinde multinaţionalei.
"Ar putea şi Danone să dea mai mult la preţ, dar măcar plăteşte latimp şi asta contează. Eu primesc cam 1,2 lei-1,3 lei pe litrul delapte, dar eu zic că merită cel puţin 1,5 lei pe litru. În 2007,2008 am avut şi câte 1,6 lei-1,7 lei pe litru. A scăzut şiconsumul, dar cu ăştia 1,2 lei pe litru abia ieşim fix la vânzări",spune fermierul.
Danone nu a precizat care este preţul cu care iese un litru delapte de pe poarta fabricii sale din Bucureşti, dar la raft, unlitru de lapte poate fi achiziţionat cu un preţ de 3,3 de lei, darpoate ajunge şi la peste 5 lei pe litru. Astfel, laptele pe care îlvând fermierii ajunge să reprezinte numai o treime în preţul pecare îl plăteşte consumatorul pe litru în magazine.

Un kg de furaj pentru un litru de lapte
Nemulţumirea lui Kusztora legată de preţul pe care-l primeşte pe unlitru de lapte vine mai ales în contextul în care hrana pentruanimale îl costă cam 1,5 lei pe kilogramul de furaj.
"Un kilogram de nutreţ combinat costă 1,5 lei cu TVA. O vacămănâncă aproximativ 40 de kilograme de furaj pe zi şi produce înmedie 32 de litri de lapte. Sunt şi unele care produc atâta laptecât consumă, adică 40 de litri de lapte pe zi", spune fermierul.Avantajul lui Kusztora este însă că are 200 de hectare de pământunde produce toată hrana necesară pentru animale.
În ciuda acestui lucru, Kusztora spune că în contextul în careagricultura fără subvenţii nu se poate face, iar anul acesta nu aprimit nimic din partea statului, singura certitudine pe care o arepentru afacerea sa este tot contractul cu francezii de la Danone.Aşa că nu se gândeşte să-şi schimbe partenerul de afaceri, mergândpe o logică de business extrem de simplă. "Până în 2004 am mailivrat lapte către Covalact, dar acum nu aş mai schimba partenerul.Faci aşa la femei, nu în afaceri", spune zâmbind Kusztora.

Statul râde de noi
Problema este, spune fermierul, că nu procesatorul, oricum s-arnumi el, este cel care trebuie să facă investiţiile în fermeleromâneşti, ci statul. "Aş vrea să încep să modernizez şi cele douăgrajduri rămăse din 2011, dar îmi trebuie cam un milion de euro,cam jumătate pentru fiecare. Degeaba am pus noi faianţă în sala demuls dacă statul râde de noi. Nu procesatorul trebuie să te ajutesă-ţi faci investiţiile, ci statul. Peste tot în lume agriculturaeste subvenţionată. În 2007-2008 aşa de bine a mers zootehnia, aşade tare ne bucuram. Şi dup-aia au venit anii aştia, 2009 şi 2010,care au fost catastrofali", spune Kusztora care crede că dacă şi2011 va fi la fel de prost vor da cu toţii faliment.
"Nu mai merge să mulgi vaca cu mâna şi să te duci cu bidonul să-ţivinzi laptele. Asta nu a înţeles statul".
Dincolo de subvenţie, afacerea cu lapte mai merge cu încă ocondiţie. "Ca să-ţi meargă bine în afacerea asta, în afară desubvenţie, mai este necesară multă muncă, multă multă muncă. Noimuncim aici ca puşcăriaşii. Oamenii au duminica liberă, dar noi nu.Este o cinste să poţi munci zi şi noapte", crede Kusztora.
Dacă lucrurile încep să meargă totuşi mai bine, Kusztora segândeşte să crească şi numă­rul de vaci şi să-şi mai facă oafacere: o fermă de animele pentru carne. "O vacă are un preţ de1.500 de euro. Avem mai multe specii, bălţată românească şiHolstein şi Red Holstein. Le-am cumpărat şi din Ungaria, circa 50de capete, dar şi din România. Cel mai gras lapte îl dăbălţata".
Pentru o fermă de vaci cele mai importante dotări sunt sala de mulsşi tancul de răcire. Într-o zi sunt două sesiuni de muls, iarlaptele este depozitat în tancul de răcire şi păstrat la otemperatură de circa 4 grade pentru ca în fiecare dimineaţă să fiepreluat de o cisternă Danone şi dus la fabrica din Bucureşti. De lafirma lui Kusztora pleacă zilnic 2.000 de litri de lapte, cel maibun dintre toate cele 70 de ferme pe care le-a finanţatDanone.
"Cel mai important în afacerea asta este modernizarea mulsului.Cine nu are sală de muls nu poate spune că are o fermă. Pe zi auloc două mulgeri, una la 6 dimineaţa şi una la 5 după-amiaza.Pentru fiecare vacă mulsul durează cam 7 minute. Pentru toatevăcuţele, mulsul durează cam o oră şi jumătate. Avem 18 posturi demulgere. Trebuiau să fie 20 că aşa am stabilit cu procesatorul, darmi-a greşit constructorul. Era să mor de ruşine când au venitoamenii să vadă lucrarea", a conchis fermierul a cărui afacere estede circa 250.000 de euro anual.

Să bem lapte, nu bere sau suc

Dincolo de subvenţii, scăderea cererii sau de preţul mic pe careîl primeşte pentru laptele produs, Kusztora mai are o nemulţumirede data aceasta legată de cultura consumului. Potrivit datelorprimite din partea Danone, un român mănâncă aproximativ 5 kilogramede iaurt pe an, un ungur consumă circa 12 kilograme de iaurt, întimp ce un francez consumă anual circa 40 de kilograme de iaurt."La noi nu există o cultură a consumului de lapte. Cel mai bineeste să se consume lapte. Lapte, nu bere sau sucuri".

AFACERI DE LA ZERO