♦ Toată producţia industrială a României, în medie, conform statisticii, este în scădere de ani buni, însă cele mai afectate sectoare sunt chimia şi metalurgia, care scad de aproape doi ani cu două cifre.
Industria mare a României a fost lovită puternic de ruperea lanţurilor de aprovizionare din pandemie, apoi de preţurile energiei şi de ruperea legăturilor comerciale cu Ucraina şi Rusia după invazia rusească. Situaţia este cu atât mai grea încât industria deja era în scădere din 2018, iar cifrele vorbesc de la sine: chimia şi metalurgia intră, în 2023, în al doilea an de scădere de două cifre, aşa cum arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Creşterea uriaşă a preţurilor energiei electrice şi a gazelor naturale din 2021 şi mai ales 2022 a dus la închiderea de capacităţi de producţie în industria chimică din România, cum a fost cazul unei unităţi din Chimcomplex, dar şi din Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice din România. În aceeaşi vreme, legăturile au fost rupte pe această filieră şi cu Ucraina şi Rusia, furnizori principali de îngrăşăminte.
De asemenea, companiile din producţia de oţel s-au trezit în situaţia în care au fost nevoite să cumpere materie primă – fier vechi – din altă parte în afară de Rusia, care a fost mai scumpă. În aceeaşi vreme, companiile din Turcia au cumpărat în continuare fier vechi din Rusia. Această conjunctură a făcut ca piaţa europeană să fie inundată de produse, precum tabla, din Turcia sau India, iar companiile europene şi româneşti au adunat stocuri de produse.
