Jucătorii din piaţa imobiliară locală vor să investească în pregătirea angajaţilor în condiţiile în care investiţiile anuale ajung la sute de milioane sau chiar miliarde de euro, iar cei mai mulţi angajaţi din piaţă sunt pregătiţi la locul de muncă.
„Piaţa imobiliară românească modernă a cunoscut o dezvoltare în două faze - prima a fost de la finalul anilor ’90 până la criza din 2008, iar după recesiune a început o nouă fază de dezvoltare cu investitori instituţionali care au crescut nivelul de calitate al produselor livrate. Dar nu exista niciun program privat de educaţie în acest domeniu, cu excepţia unor manageri care au avut şansa de a fi parte a unor companii cu o cultură organizaţională puternic orientată către educaţie, majoritatea au învăţat din practică. În contextul în care industria atrage anual investiţii de miliarde de euro în Bucureşti şi pe cele mai mari cinci pieţe regionale, Timişoara, Iaşi, Cluj, Braşov, Constanţa, am considerat oportun acest program educaţional cu abordare practică integrată, în care cursanţii trec prin fiecare capitol important al pieţei“, a spus în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România!, un proiect ZF & CEC Bank Despina Ponomarenco, preşedintele Bucharest Real Estate Club (BREC). Începând cu toamna acestui an BREC demarează cea de-a treia ediţie a Real Estate Academy, primul program privat de educaţie în domeniul imobiliar.
„Am început în 2020 cu nouă module, la cea de-a doua ediţie am mai adăugat două module, iar în toamna acestui an ajungem la 12, cu patru şedinţe. Cursurile sunt predate de manageri cu experienţă pe piaţa locală de real estate. Noutatea pentru acest an este modulul pentru dezvoltare sustenabilă mixed use susţinut de Tatian Diaconu, CEO al Nhood România. Mai sunt module cu dezvoltare office, dezvoltare rezidenţială, retail, logistică şi industrial, hoteluri, piaţa de investiţii, finanţare imobiliară, legal, brokeraj şi consultanţă, asset management şi property market“, a spus preşedintele BREC.
Ea explică faptul că investiţia în pregătire vine şi în contextul în care piaţa imobiliară din Bucureşti se confruntă atât cu o impredictibilitate din cauza problemei cauzate de anularea PUZ-urilor, cât şi cu o cerere pentru noi proiecte.
„Acum în Bucureşti principala problemă este lipsa de predictibilitate. Dacă vei cumpăra un teren pentru un proiect mixt, nu ai niciun orizont de timp cu privire la când ai putea autoriza acest proiect. Din acest motiv investitorii serioşi, care vin cu plusvaloare se tem de această impredictibilitate. Este foarte dificil să îţi faci astăzi un plan de investiţii. Noi credem că rolul autorităţilor este de a reglementa şi facilita investitorilor care respectă legea dezvoltarea sănătoasă a oraşului“, a spus Despina Ponomarenco.
Dacă în Oradea autorităţile au luat-o înaintea mediului privat şi au dezvoltat zonele publice şi au insistat asupra renovării clădirilor de patrimoniu, în Bucureşti investitorii au dezvoltat noi poli de interes, însă zonele publice au continuat să se degradeze.
„La Bucureşti privatul a luat-o înaintea statului cu infrastructura. Dacă ne uităm la zona Dimitrie Pompeiu, sunt investiţii de sute de milioane de euro şi arată cum arată. Nu s-a făcut nimic de către autorităţi. Bucureştiul are nevoie de investiţii în infrastructură, fie că vorbim de investiţii în patrimoniu, de refacere a patrimoniului după modelul din Oradea care are clădiri superbe care atrag turişti, investitori. Oradea este probabil singurul oraş din România unde administraţia a luat-o înaintea mediului privat şi a pus la punct oraşul pentru a atrage investitori. Atunci când un investitor merge către un oraş, se uită la infrastructura din acel oraş - spaţii de birouri, locuinţe, transport în comun. Este un proces complex care nu ţine doar de partea imobiliară. Bucureştiul este oraşul cu cel mai mare PIB din România, are nevoie de investiţii, de infrastructură“, a explicat preşedintele BREC.
Ea explică faptul că proiecte precum cel al Speedwell de la Griro, al Vastint de pe Siseşti, sau cel de la Timpuri Noi, One Cotroceni sau One Floreasca schimbă Bucureştiul. „Doar dacă ne gândim cum arăta Bucureştiul în 2012 - eram în perioada de recesiune de după criză, ce se dezvolta era în zona Aviaţiei şi cum arată astăzi - noi poli de business precum Centru-Vest şi ce a însemnat pasajul Basarab, avem Centru-Sud. Este limpede schimbarea în bine. Investitorii sunt foarte importanţi şi când vine vorba de clădiri de patrimoniu - cei de la Hagag au investit deja pe Calea Victoriei“, a spus Despina Ponomarenco.