Dezvoltatorii au anunţat pentru 2024 livrarea a peste 500.000 metri pătraţi reprezentând parcuri logistice şi industriale noi, cea mai mare suprafaţă fiind prognozată în Bucureşti – Ilfov (180.000 metri pătraţi), în zona de Vest (144.000 metri pătraţi) şi în Centru ( 105.000 metri pătraţi).
Anul trecut au fost livrate proiecte noi totalizând 450.000 metri pătraţi, reprezentând o scădere de 46% faţă de 2022, contracţie care are la bază o activitate încetinită în ceea ce priveşte spaţiile construite speculativ, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
În total, stocul spaţiilor industriale şi de logistică din România a depăşit borna de 7 milioane de metri pătraţi, aproape 80% din suprafaţă fiind concentrată în 3 regiuni de dezvoltare – Bucureşti - Ilfov, Vest, Sud – Muntenia.
Potrivit datelor Cushman & Wakefield Echinox, volumul spaţiilor tranzacţionate a trecut şi în 2023 pragul de 1 milion de metri pătraţi, nivel în linie cu media ultimilor 3 ani, cu aproape 300.000 metri pătraţi închiriaţi în ultimul trimestru din 2023.
Faţă de 2022, volumul tranzacţionat a scăzut cu 23%, pe fondul provocărilor legate de creşterea costurilor de finanţare, a yieldurilor şi de dificultăţile în asigurarea capitalului pentru dezvoltare.
”Companiile sunt încă prudente în ceea ce priveşte extinderea business-urilor, determinând implicit şi o reducere a nevoii de spaţii noi. Mai mult decât atât, şi atunci când vor să îşi extindă operaţiunile logistice, timpul de luare a deciziilor este îndelungat, prelungind astfel procesul de finalizare a tranzacţiilor. Pe de altă parte, climatul actual creează noi oportunităţi, astfel că vom vedea consolidări de operaţiuni în mai puţine clădiri, dar mai mari, pentru a creşte eficienţa, reduce costurile şi îmbunătăţi procesele de livrare”, spune Andrei Brînzea, partner Land and Industrial Agency Cushman & Wakefield Echinox.
El apreciază că extinderea comerţului online şi nevoia de a răspunde cât mai repede şi eficient consumatorilor vor genera cereri pentru noi spaţii.
”Chiar dacă această creştere a volumului vânzărilor online a fost relativ modestă în 2023, previziunile indică o revenire a creşterii în următorii ani. În plus, reţelele de retail tradiţional vor continua să fie active pe piaţa închirierilor, în vederea adaptării strategiilor privind comenzile online”, adaugă Andrei Brînzea.
În consecinţă, se anticipează că cererea de spaţii logistice în vederea eficientizării lanţurilor de aprovizionare a companiilor de retail va persista şi în 2024.
De asemenea, cererea de spaţii din partea companiilor de producţie va continua să câştige teren pe fondul accentuării fenomenului ”nearshoring”, prin care companiile îşi relocă producţia mai aproape de pieţele de consum.
O schimbare structurală semnificativă care afectează toate categoriile de active imobiliare, inclusiv cele logistice, o reprezintă componenta de sustenabilitate, care a devenit o prioritate pentru chiriaşi. Această schimbare va determina o creştere a cererii pentru proiectele sustenabile.
Cererea nouă a continuat să fie principalul motor al pieţei de închirieri, cumulând 66% (672.000 metri pătraţi) din totalul închiriat. De remarcat însă că anul trecut a marcat o scădere a ponderii cererii nete, excluzând renegocierile contractelor existente faţă de 2022, când reprezenta 85% din volumul total.
Bucureşti a fost ţinta preferată pentru chiriaşi, cu 48% din suprafaţa închiriată în 2023, care împreună cu Timişoara (121.600 mp), al doilea cel mai mare hub logistic din ţară, sunt singurele oraşe unde cererea a depăşit 100.000 metri pătraţi. Braşov, Cluj, Ploieşti, Sibiu şi Piteşti sunt alte locaţii unde companiile au închiriat spaţii.
Operatorii de logistică şi distribuţie au fost cei mai activi pe piaţa închirierilor, cu 300.000 mp contractaţi, aceştia fiind urmaţi de companiile din domeniul automotive - 106.000 mp, cele de retail, e-commerce şi FMCG cu 93.000 mp, şi farma - 41.000 mp.
Dezvoltarea de proiecte pe baze speculative va continua să fie redusă, în parte ca urmare a abordării prudente a dezvoltatorilor, care doresc să prevină o supra ofertă pe piaţă pe fondul scăderii cererii nete.
