• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
Eveniment

10 indicatori economici ai României de la intrarea în UE. În nouă ani PIB-ul a făcut un salt de la 126 mld. € la 160 mld. €. De ce nu se văd beneficiile?

10 indicatori economici ai României de la intrarea în UE. În nouă ani PIB-ul a făcut un salt de la 126 mld. € la 160 mld. €. De ce nu se văd beneficiile?

Autor: Adelina Mihai, Iulian Anghel

10 mai 2016 10025
Investiţiile străine au crescut spectaculos de la 3,4 miliarde de euro la finele lui 2006 la 60 de miliarde de euro la finalul lui 2014, beneficiind de o altă libertate fundamentală - libera circulaţie a capitalurilor.

Însă un alt drept fundamental din UE a adus şi o năpastă pe capul României: peste două milioane de români au părăsit ţara, ceea ce, pe termen mediu şi lung, va costa scump România. Cu toate acestea, pentru vremurile pe care le trăim, exodul nemaiîntâlnit este benefic pentru că, pe de o parte, a scutit statul sărac de cheltuieli sociale, iar pe de altă parte muncitorii plecaţi au trimis bani acasă sprijinindu-şi familiile, dar şi statul, care, fără aceşti bani, ar fi avut grave probleme în vremea crizei. Se poate spune că muncitorii români din străină tatea sunt cei mai mari investitori străini în România de vreme ce, la nivelul lui 2014, remiterile erau de 61 mld. euro, iar investiţiile străine de 60 mld. euro.

Ce este de făcut însă ca beneficiile aderării să fie cât mai vizibile?

„România trebuia să favorizeze capitalul autohton pentru a merge înainte. De exemplu a fost o bătălie mare pentru salvarea siderurgiei, pe baza unor avantaje foarte clare. Nu ar fi fost posibile performanţele industriei auto fără siderurgie“, a spus ieri la ZF Live fostul negociator-şef al României cu UE Vasile Puşcaş.

„UE va arăta în scurt timp mult diferit de cea de azi, care oricum e mult diferită de cea din 2007“, a mai arătat el.

În aceste condiţii, România ar trebui să încerce să recupereze cât de mult din ce nu a făcut în ultimii ani şi să se ancoreze în politicile europene care favorizează dezvoltarea, atâta timp cât ele mai există.

Potrivit fostului comisar european Leonard Orban, chiar şi proiectele cu finanţare europeană care nu şi-au atins obiectivele şi unde banii par să fi fost risipiţi de fapt au avut un impact pozitiv prin sumele virate la bugetul statului din taxe şi impozite. Leonard Orban admite că există o întârziere în derularea exerciţiului financiar 2014-2020 şi că măcar unele licitaţii de depunere de proiecte trebuia să fie lansate mai devreme. „Sper ca lucrurile să se accelereze şi să apară primele contracte pe fonduri UE. Chiar dacă perioada se va prelungi cu un an, până în 2023, este cazul să accelerăm utilizarea.“

 

10 indicatori economici ai României de la intrarea în Uniunea Europeană

 

1. Peste 2 milioane de români au emigrat

Două milioane de români au plecat la muncă în străinătate doar în intervalul 2007 – 2014 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), iar numai în 2007 jumătate de milion de români au plecat în altă ţară din UE, în special în Spania şi în Italia. Majoritatea celor plecaţi fac parte din categoria populaţiei apte de muncă, iar salariile pe care le primesc în străinătate sunt de 4-5 ori mai mari decât cele pe care le-ar primi în România.

 

2. Căpşunarii, cei mai mari investitori străini

În vreme ce guvernele succesive nu au găsit 1,5 – 2 mld. euro pentru o autostradă care să treacă munţii, românii din străinătate au trims acasă, de la debutul crizei până în 2014, 29 mld. euro, dublu cât toate investiţiile străine realizate în aceeaşi perioadă, 14 miliarde de euro. Din 2000 şi până la finele lui 2014 investiţiile străine au fost de 60 de miliarde de euro, faţă de 61,6 mld. euro banii trimişi de românii din străinătate. Prin urmare, este legitim să spunem că românii din străinătate sunt cei mai mari investitori „străini” în România.

 

3. PIB-ul din 2015, mai mare cu 33 mld. euro

PIB-ul României era de 126 de miliarde de euro în 2007, anul intrării României în Uniunea Europeană, iar anul trecut a ajuns la 159 de miliarde de euro (valoare estimată), cu 26% mai mult faţă de nivelul de acum 8 ani. Deşi PIB-ul a scăzut cu 7% în anul 2009, primul an de criză, în ultimii ani România a dobândit o poziţie net favorabilă în UE în ceea ce priveşte rata de creştere a PIB. Astfel, datele provizorii arată că în 2015 PIB-ul României a crescut cu 3,8%, peste nivelul înregistrat de Polonia (unde creşterea reală a PIB a fost de 3,6%), Ungaria (2,9%) sau Bulgaria (3%), potrivit Eurostat.

 

4. Salariul mediu net s-a dublat în lei

Salariul mediu net pe economie a ajuns la 2.051 de lei (457 euro) net în luna martie a acestui an, fiind de două ori mai mare decât nivelul înregistrat în 2007, când salariul mediu net pe economie era de 1.042 de lei (312 euro) net pe lună. Astfel, în lei, creşterea salariului mediu pe economie a fost de 97% în perioada 2007-2016, în timp ce în euro majorarea a fost de 46%. Creşterea succesivă a salariului minim pe economie prin hotărâri de guvern, inflaţia redusă şi nevoia de personal calificat în industria componentelor auto, în IT şi în centrele de servicii au fost factorii care au contribuit la creşterea salariilor angajaţilor. Salariile rămân totuşi la un nivel scăzut în România, având în vedere că în state precum Polonia sau Cehia salariul mediu net depăşeşte 750 de euro net pe lună, iar în Germania sau în Franţa media depăşeşte 2.200 de euro net pe lună.

 

5. S-au construit 470 km de autostradă

În 2007, România avea 222 de kilometri de autostradă, iar în prezent reţeaua de autostrăzi a ajuns la circa 700 de kilometri. Cu toate acestea, România este cea mai săracă între ţările din Uniunea Europeană la acest capitol, deşi bugetele pentru drumuri au depăşit 20 de miliarde de euro în ultimii opt ani.

 

6. S-au cheltuit circa 35 mld. euro de la UE

România a primit, din 2007 încoace, aproximativ 35,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană prin intermediul fondurilor structurale şi al celor destinate agriculturii, iar contribuţia României la bugetul Uniunii Europene (având în vedere că fiecare ţară membră a UE contribuie cu câte 1% din PIB în fiecare an) a fost de 12,7 mld. de euro în acelaşi interval. Astfel, în economia românească a intrat în toţi aceşti ani suma netă de 22,85 mld. de euro de la Uniunea Europeană, fie sub formă de subvenţii pentru fermieri, fie sub formă de proiecte de construcţie de drumuri, de modernizare a companiilor de apă şi canalizare, de instruire a angajaţilor sau a şomerilor sau de reabilitare de şcoli.

 

7. Exporturile de bunuri au crescut cu 85%, deficitul comercial a scăzut semnificativ

Exporturile de bunuri ale României au ajuns la 54,6 mld. euro anul trecut, în creştere cu 85% faţă de nivelul înregistrat în 2007, când România exporta bunuri în valoare de 29,5 mld. euro.

În paralel, deficitul comercial al României s-a redus foarte mult, ajungând la 8,3 mld. de euro anul trecut, fiind de 2,6 ori mai scăzut decât cel înregistrat în anul 2007. Creşterea accelerată a exporturilor a fost generată de comenzile venite din industria producătoare de componente auto şi echipamente electronice, dar şi a altor tipuri de componente (pentru avioane, de exemplu).

În paralel, şi exporturile de servicii au cunoscut o creştere semnificativă în ultimii opt ani. În 2015, România a exportat servicii în valoare totală de 16,3 mld. de euro, cu 71% peste nivelul înregistrat în anul 2007. De altfel, dacă la exportul de bunuri România are încă deficit, la cel de servicii este pe excedent, care s-a majorat de la 3 mld. de euro în 2007 la circa 7 mld. de euro în 2015.

 

8. Investiţiile străine directe nu reuşesc să-şi revină

În 2007, România avea investiţii străine directe de peste 7,2 miliarde de euro, sumă care a crescut la un nivel-record în 2008, când străinii au investit peste

9 miliarde de euro în economia locală. Din 2009 încoace însă investiţiile străine s-au menţinut la un nivel foarte scăzut, ajungând anul trecut la doar 3 miliarde de euro. România nu reuşeşte să devină o ţară atractivă pentru noi investiţii străine masive, din cauză că investitorii sunt mult mai precauţi, dar se uită şi la aspecte precum infrastructură, stabilitate fiscală sau stabilitate în ceea ce priveşte decidenţii politici.

 

9. România, pe loc fruntaş în topul mondial la viteza la internet

România a fost în ultimii ani în topul ţărilor cu cele mai mari viteze la Intenet fix, dar paradoxul este că, în acelaşi timp, ţara noastră este una dintre pieţele cu un grad redus de utilizare a serviciului.

Deşi stă bine la capitolul viteză de descărcare la Internet, dar şi în ceea ce priveşte pregătirea absolvenţilor care au urmat facultăţi cu profil IT, România este codaşă în Europa la indicatori precum numărul de calculatoare în funcţie de numărul de locuitori, numărul utilizatorilor de Internet sau numărul de abonamente la telefonie fixă şi mobilă.

 

10. Datoria publică crescut de la aderare până în prezent de la 76 mld. lei (18% din PIB) la 315 miliarde de lei la finele lui 2015, sărind de 40% din PIB. În 2016 datoria a reintrat sub pagul de 40% din PIB, dar situaţia este extrem de fluidă.

 
 

Cum se văd lucrurile la aproape 10 ani distanţă de data integrării

 

Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE

„Ce constat eu, după 10 ani, este că România a fost doar contagiată de efecte benefice ale aderării, pentru că nici azi nu există o strategie clară în privinţa integrării. Atât la nivelul pieţei interne unice, cât şi la politicile europene. Asta face ca beneficiile totale, simţite clar în Polonia, Ungaria şi alte ţări, să nu fie la fel de mult simţite de cetăţenii şi statul român. Care sunt politicile industriale ale României? Dar în domeniul serviciilor? Care este politica agricolă în concordanţă cu ce se preconizează în cea comună?“

 

Leonard Orban, consilier al preşedintelui Klaus Iohannis, fost comisar european

„Sunt unii care spun că România este contributor net la UE. Dar dacă ne uităm la fluxurile financiare de la începutul aderării, avem un plus de 22,851 miliarde euro. Asta arată cât de avantajos este să fim membrii UE. Avantajele puteau fi mai mari dacă rata de absorbţie era maximală. Dar în ciuda dificultăţilor, care ţin de noi, plusul este consistent.“

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7216
Diferență: -0,1438
Ieri: 4.7260
Azi: 4.2706
Diferență: 0,3077
Ieri: 4.2652
Azi: 5.2121
Diferență: 0,9921
Ieri: 5.1738
Azi: 4.3268
Diferență: -0,5196
Ieri: 4.3396