Un procent de 27% dintre proprietarii de afaceri din România sunt femei, iar antreprenoarele din Capitală, din nord-estul şi sud-estul ţării sunt cele mai reprezentative în ceea ce priveşte gradul ridicat al implicării femeilor în domeniul afacerilor.
Rucsandra Hurezeanu, 39 de ani, este una dintre femeile-antreprenor din România care a reuşit să aducă businessul Ivatherm, fondat în 2005, la o cifră de afaceri de peste 1,5 milioane de euro şi 35 de angajaţi în 2011.
"Am ajuns pe locul 5 în topul celor mai mari producători de dermatocosmetice, pe o piaţă în care activează mari companii multinaţionale şi avem o cotă de piaţă de 10%. Vindem 200.000 de produse pe an, ceea ce înseamnă, la 200 de zile lucrătoare, vânzări medii de 1.000 de produse pe zi. Criza ne-a afectat însă dezvoltarea afacerii: dacă înainte de 2009 înregistram creşteri anuale de 40-45% ale cifrei de afaceri, anul trecut creşterea a fost de numai 15%, iar pentru anul acesta estimăm o creştere de 10% din cauza unor mici probleme pe care le-am avut cu partenerii francezi", a spus Hurezeanu, care conduce o companie cu afaceri de 1,5 milioane de euro în 2010, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Anterior, Hurezeanu a lucrat o lungă perioadă de timp în domeniul farmaceutic, la companii precum Pharmatech Târgu-Mureş, Sandoz sau Novartis.
Producătorul român, care realizează produse pe bază de apă termală Herculane şi care concurează pe o piaţă cu competitori precum Avène sau Vichy, a început anul acesta să-şi exporte produsele în Ucraina.
Vârsta medie a antreprenoarelor din România, de 37 de ani, este mult mai scăzută decât cea a antreprenoarelor din Cehia, cuprinsă între 45 şi 59 de ani sau a celor din Austria, care au, în medie, 45 de ani.
Elena Nedelcu a analizat rolul femeilor atât în domeniul afacerilor, cât şi în domeniul politicii, unde s-au observat diferenţe notabile asupra impactului pe care îl au deciziile luate de structurile de conducere în care se află şi femeile. La nivel mondial, femeile reprezintă 17% din numărul total de parlamentari.
"Cu cât există un echilibru de gen mai bun în funcţiile de conducere din Parlament, cu atât scade ponderea cheltuielilor cu apărarea. Pe de altă parte, se observă o relaţie pozitivă în ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor cu educaţia şi sănătatea, care cresc pe măsură ce numărul femeilor în structurile de conducere din mediul politic e mai mare", mai spune Nedelcu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
