Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană şi Ucraina va creşte competiţia în pieţe precum Italia, Spania sau Germania pe segmentul alimentelor sau al produselor manufacturate, acolo unde companiile din România au reuşit să ajungă la afaceri cumulate de 4 miliarde de euro/an.
Acordul de liber schimb dintre UE şi Ucraina va da undă verde în cele 28 de economii pentru toate produsele fostei economii sovietice, dar vor mai trece ani buni până când vecinul de la nord-est va reuşi să îşi potrivească economia la rigorile comunitare.
„Economia Ucrainei nu înseamnă mult pentru o piaţă de 500 de milioane de oameni cum este cea a Uniunii Europene. Ucraina va începe un parcurs al schimbării şi al calibrării la economia Uniunii“, spune economistul Aurelian Dochia.
El spune că Ucraina va fi nevoită să îşi reconstruiască strategia de pe pieţele externe şi să găsească noi soluţii pentru a face faţă concurenţei în condiţiile în care în lipsa unei apropieri de Rusia costul gazului va fi sensibil mai mare decât în trecut, ceea ce va însemna energie mai scumpă pentru industrie şi, implicit, costuri mai mari de producţie.
„Am trecut şi noi printr-un astfel de proces de integrare la începutul anilor 1990 şi este o ecuaţie pe o perioadă mai lungă de timp“, spune Dochia.
Ucraina a ajuns la sfârşitul anului trecut la exporturi de 13,8 miliarde de euro către Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că blocul comunitar este cel mai important partener comercial al acestei economii, cu o treime din total.
Structura exporturilor indică o economie mai puţin sofisticată decât cele din Uniunea Europeană având în vedere că 40% din afacerile de export sunt făcute din livrările de fier, oţel, produse de minerit, alimente şi echipamente industriale.
Spre comparaţie, peste 40% din exporturile României sunt reprezentate de livrările în străinătate de maşini şi echipamente de transport. Ridicarea barierelor în comerţul internaţional înseamnă că în faţa Ucrainei se deschide o piaţă enormă, iar experienţele anterioare au arătat că primele schimburi comerciale care vor creşte vor fi cele cu ţările apropiate geografic. În această poziţie România este printre primele pe lista de destinaţii pentru produsele ucrainene.
În comerţul internaţional pe axa România-Ucraina se pleacă de la schimburi comerciale de 900 milioane de euro şi de la un excedent al României de 500 milioane de euro.
„Nu mă tem în niciun fel de liberalizarea comerţului cu Ucraina, ba dimpotrivă, chiar vrem să colaborăm cu ei şi să cumpărăm materii prime de la ei şi chiar să facem exporturi. Am fost acum câţiva ani la Kiev la un târg şi am realizat că în ultimii ani noi am reuşit să ne dezvoltăm mult mai accelerat decât ei“, spune Iulian Căzăcuţ, proprietarul Doly-Com, procesator de carne din Botoşani care operează la câţiva zeci de kilometri de graniţa cu Ucraina.
Acordul dintre UE şi Ucraina ridică taxele şi tarifele pentru 98% din valoarea comerţului dintre cele două entităţi însă anumite produse vor intra într-un calendar de liberalizare care se va întinde în unele cazuri şi pe următorii zece ani.
Ucraina va avea totuşi acces în UE cu produse agricole, un segment în care este o adevărată forţă în regiune, precum cerealele, carnea de porc, de vită sau de pui. Primele estimări arată că firmele din agricultura ucrainiană vor câştiga 380 milioane de euro din ridicarea taxelor de export.
