Eveniment

Analiştii sunt sceptici: „Se va continua pe principiul «zicem ca ei şi facem ca noi»“

Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România. AFP/Mediafax Foto

Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România. AFP/Mediafax Foto

Autor: Claudia Medrega

07.08.2013, 21:03 450

Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, agreat la sfârşitul lunii iulie, se va axa pe reforme structurale şi privatizări, însă ana­liştii sunt sceptici că vor fi înregistrate progrese importante, având în vedere şi faptul că 2014 este an electoral, şi cred că autorităţile române vor continua pe principiul „zicem ca ei şi facem ca noi“. O serie de angajamente res­tante din acordul precedent, res­pectiv reforme structu­rale, privatizări şi listări, se regăsesc în scrisoarea de intenţie ce urmează să fie transmisă de guvern la FMI pentru cel de-al treilea acord stand-by consecutiv, după cum au sesizat şi analiştii.

Autorităţile române au convenit la sfârşitul lunii iulie un acord preventiv cu FMI şi Comisia Euro­peană pe doi ani care va totaliza 4 mld. euro, sumă împărţită egal de cele două instituţii financiare inter­naţionale, acordul stand-by preventiv urmând să fie discutat de board-ul FMI în toamnă.

Analistul economic Dragoş Cabat spune că este sceptic că auto­rităţile române se vor ţine de cuvânt şi vor îndeplini angajamentele din scrisoarea de intenţie agreată cu FMI. „Eu nu cred că autorităţile române se vor ţine de cuvânt în acordul cu FMI. De obicei, s-a mers pe principiul «zicem ca ei şi facem ca noi». Probabil şi în cel de-al treilea acord succesiv va fi la fel. S-ar putea să începem, totuşi, unele proiecte, ca să dăm impresia că facem ceva. Până acum FMI a fost flexibil. Este posibil ca de această dată FMI să fie ceva mai drastic. Probabil va pune mai multă presiune pe îndeplinirea criteriilor“, susţine Cabat. Şi analistul economic Aurelian Dochia consideră că autorităţile române vor continua şi în cel de-al treilea acord să meargă pe prin­cipiul „zicem ca ei şi facem ca noi“.

„Nu poţi să ai mare încredere că reformele structurale vor fi duse la sfârşit de data asta. Anul 2014 este an electoral, ceea ce va conta foarte mult, dar în sens negativ. Dacă din punct de vedere politic măsurile nu au succes, fără îndoială că vor fi din nou amânate.“

Autorităţile au agreat al treilea acord succesiv cu FMI, după ce au finalizat al doilea acord preventiv cu o serie de derogări pentru neîndeplinirea unor angajamente.

FMI s-a remarcat printr-o anu­mită flexibilitate în negocierile cu autorităţile române, pe parcursul acor­durilor din ultimii ani, susţi­nând în mod constant acordarea de de­rogări. Rămâne de văzut dacă „flexibilitatea“ Fondului va continua.

Dochia nu crede că FMI va fi mai „dur“ pe parcursul celui de-al treilea acord cu România, având în vedere şi schimbările de paradigmă observate la nivelul politicilor instituţiei financiare internaţionale.

„În scrisoarea pentru cel de-al treilea acord cu FMI sunt preluate angajamentele care nu au fost realizate în acordul precedent, în special în zona de reforme struc­turale. Îmi exprim dorinţa, speranţa, că se vor face de această dată. Este mai complicat, având în vedere că 2014 este an electoral. În zona de reforme structurale avem deficienţe mari, în special la nivelul sectorului sanitar“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raif­fei­sen Bank. El afirmă că se aşteaptă ca cel de-al treilea acord să fie axat pe reformele structurale „unde să avem şi rezultate de această dată“. „Trebuie să avansăm mai rapid în privinţa reformelor structurale pe trei zone deficitare: companii de stat, sectorul sanitar şi reorganizarea ANAF. Ca să ai creştere economică ai nevoie de două ingrediente: fonduri europene şi reforme structurale.“

Dumitru, care este şi preşe­dintele Consiliului fiscal, mai sus­ţine că proiectul privind mana­gementul privat în companiile de stat a fost „un eşec“ şi spune că privatizările nu trebuie făcute „doar de dragul privatizărilor“, ci cu un scop: să îmbunătăţească performanţa com­paniilor.

La rândul lui, Cabat consideră că privatizările „vor trebui făcute“ având în vedere că istoria a de­monstrat că nu este o soluţie men­ţinerea companiilor la stat, iar mana­gementul privat nu a dat „roade“.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.08.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO