• Leu / EUR4.7415
  • Leu / GBP5.3458
  • Leu / USD4.2846
Eveniment

Apar semne de dezmorţire a economiei. Întrebarea este cât de solide sunt

30 nov 2010 40

Imobiliarele, creditarea companiilor şi chiar bursa, prinanunţul viitoarelor listări, dau primele semnale că economiaromânească încearcă să se ridice de la pământ după doi ani derecesiune, susţinută în primul rând de exporturi, pe fondulrevenirii economiilor din zona euro.

O tranzacţie imobiliară de peste 100 de milioane de euro nu s-amai semnat în România din martie 2008. La sfârşitul săptămâniitrecute, un grup de investitori sud-africani şi britanicul RobertNeale au bătut în Bucureşti palma pentru a cumpăra proiectulFloreasca Business Park din nordul Capitalei, o afacere de peste100 de milioane de euro făcută la doar trei săptămâni după ceAuchan şi doi investitori belgieni au plătit peste 30 de milioanede euro pentru 12 ha de teren la Electroputere Craiova.

Ce înseamnă asta? Mai sunt bani pentru imobiliare, iar uniiinvestitori străini văd potenţial de business şi revenirea pecreştere economică. Este o nouă "fata morgana" sau sunt "primiipescăruşi" care indică apropierea de ţărm a mediului de business?,se întreba recent avocatul Ion Nestor într-un interviu pentru ZF.

Blake Horsley, managerul departamentului de investiţii al firmeiColliers, care a oferit consultanţă în cadrul tranzacţiei cuproiectul de birouri Floreasca Business Park, nu dă detalii despreafacerea încheiată săptămâna trecută, dar spune că "în următoarele12 luni vom vedea ceva mai multe tranzacţii cu proprietăţi decalitate la preţuri mai competitive pentru vânzători. (...) Existăo opinie în piaţă conform căreia România ar putea fi în 2011 oţintă pentru investitorii care vor cumpăra active interesantepentru fondurile imobiliare specializate încă absente de pe piaţă,dar care vor veni ulterior".

Elspune că România rămâne o piaţă secundară pentru fondurile deinvestiţii active în Cehia sau Polonia, dar în condiţiile în carepiaţa de tranzacţii a început să se mişte şi în Ungaria, România arputea fi următoarea piaţă care să revină pe creştere. Un semnfavorabil este dat şi de piaţa auto, în pofida scăderii generale de20%. Zece mărci auto au înregistrat o creştere a vânzărilor înprimele zece luni ale acestui an, potrivit statisticilor AsociaţieiProducătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), dintre carepatru reprezintă mărci care comercializează exclusiv vehiculecomerciale.

Pe primele două locuri în clasament se află Scania, cu un avansde 84%, la 103 camioane, urmată de Iveco, cu peste 1.400 deutilitare, în creştere cu 32% faţă de perioada similară a anuluitrecut.

"Acum piaţa transporturilor se reaşază în condiţiile în caremulte companii de transport au intrat în faliment şi au lăsat loccelor mari să se extindă. Orice revenire va trebui susţinută deinvestiţii masive în infrastructură, astfel încât statul să creezenoi locuri de muncă", a spus Mihai Dugăeşescu, director şi acţionaral transportatorului Dumagas.

Majoritatea jucătorilor din economie apreciază că revenirea pecreştere nu poate veni decât prin scăderea costurilor la credite.Pe de altă parte, bancherii mizează că economia îşi va reveni în2011 după ce măsurile dure de ajustare luate de Guvern în vară audat peste cap planurile pentru anul acesta, iar optimismul lor sevede deja în reluarea campaniilor de promovare a creditelor.

Deşi cele mai multe campanii vizează, firesc, clienţiiindividuali, bancherii sunt însă mai atraşi de sectorulcompaniilor, despre care consideră că va fi primul în recuperare.

"Acum toată lumea urmăreşte trendsetterii, acele companii caredau direcţia. Ne uităm în primul rând la companiile exportatoare",spune Magdalena Manea, vicepreşedinte executiv pe corporate al RBSBank România. Pe lista scurtă de sectoare de interes a băncii maiintră energia, farma, constructorii auto, dar şi jucătorii dinpetrol şi gaze.

Analistul Aurelian Dochia apreciază că există multe oportunităţipe piaţa de fuziuni şi achiziţii, dar şi multe incertitudini, înspecial legate de zona politică.

"Anul 2011 este de cumpănă. Se va decide dacă România porneştepe calea redresării sau stagnează. Multe lucruri pot facediferenţa. Ce contează în ultimă instanţă este încredereaoamenilor, atât a consumatorilor, cât şi a investitorilor,antreprenorilor. Dacă se îmbunătăţeşte credinţa că lucrurile se vorîndrepta, vom putea să sperăm la relansare. Intervine un factorpsihologic foarte important. O bună parte din căderea economiei afost cauzată de consumul intern."

În aceste condiţii, Dochia este de părere că este necesară oschimbare de percepţie având în vedere că oamenii se obişuiesc cuorice, chiar şi cu ideea de criză.

"Şocul crizei a produs schimbări foarte mari în comportamentulde consum. Oamenii au refuzat să mai cumpere case, bunuri defolosinţă îndelungată. Au ţinut banii. Însă au nevoie să consume,încep să reia aceste obiceiuri. Schimbări similare au loc încomportamentul investitorilor, al antreprenorilor. Dacă consumul dăsemne de reluare şi pentru antreprenori, există motive să reiaproiecte de investiţii. Acest trend este posibil să se întăreascăanul viitor."

Cheia este la bancheri

Un sondaj derulat recent de BNR cu cele mai mari bănci localearată că energia rămâne singurul domeniu industrial pe careinstituţiile de credit sunt bucuroase să îl finanţeze şi undeexistă şi cerere din partea clienţilor, cu mai multe proiecte deinvestiţi în zona "energiei verzi".

În schimb, construcţiile, turismul şi comerţul - vedetele anilortrecuţi - sunt acum pe lista neagră. Bancherii se plâng şi de lipsacererii de finanţare, în condiţiile în care companiile încă seferesc să se angajeze în proiecte de investiţii.

Laszlo Diosi, şeful OTP Bank, remarca recent că în fiecaredomeniu pot fi găsite companii puternice, care au trecut cu bine decriză, însă nu se poate vorbi de sectoare care să fi scăpatneatinse. Şi el mizează că mai întâi va reveni cererea de creditedin partea companiilor, încă din această iarnă, care vor dori săîşi finanţeze investiţiile sau chiar absorbţia competitorilorslăbiţi de criză. "Abia după ce companiile o vor duce mai bine şisalariile vor urca vom vedea şi revenirea retailului", spunearecent Diosi.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7415
Diferență: 0,133
Ieri: 4.7354
Azi: 4.2846
Diferență: -0,3095
Ieri: 4.2876
Azi: 5.3458
Diferență: 0,319
Ieri: 5.3426
Azi: 4.3236
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.3067