Deficitul comercial a explodat în primele două luni din 2019, importurile de bunuri înregistrând o dinamică de creştere de 10,1%, în timp ce exporturile de bunuri au înregistrat un avans de doar 4,8%. Faţă de primele două luni ale anului 2016, deficitul comercial din primele două luni ale acestui an s-a mărit de patru ori, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
„Este foarte logic ceea ce se întâmplă, eu mă aşteptam la asta. Fenomenul de creştere a veniturilor care se revarsă în consum şi implicit în cerere a forţat importul. În momentul în care se măresc veniturile, trebuie neapărat să se asigure o compensare a cererii de mărfuri din producţia internă şi lucrul acesta nu s-a întâmplat. Nu a avut loc o stimulare a producţiei interne de bunuri de consum, în special alimentare. Apoi trebuie să punem la socoteală şi variaţia cursului. Importăm pe euro în ţările UE, iar tendinţa de creştere a cursului euro/leu o cunoaştem“, a declarat Mircea Coşea, profesor de economie.
În valoare absolută, deficitul balanţei comerciale de bunuri a atins 2,4 mld. euro în primele două luni ale anului 2018, mai mare cu 751 mil. euro decât cel înregistrat în primele două luni din 2017.
Economistul mai spune că există şi situaţii în care importurile sunt doar „pe hârtie“, când comercianţi străini cumpără mărfuri produse în România, dar le înregistrează ca produse de import.
„Am mărit veniturile, consumul, dar nu am mărit măcar în proporţie de 50% producţia internă. Sunt mărfuri produse în România, castraveţi, de exemplu, care sunt cumpărate pe loc de anumite societăţi din alte ţări, Lituania de exemplu, care nu produce castraveţi şi marfa este înregistrată ca marfă de import. Cu o investigaţie atentă pot fi stopate astfel de acţiuni. Există şi un import care se bazează pe circulaţia hârtiilor.