Eveniment

Bâlbâială de doi ani la cea mai mare investiţie din România

Bâlbâială de doi ani la cea mai mare investiţie din România
14.07.2010, 23:50 26

În loc de începerea lucrărilor la cel mai mare proiect deinvestiţii din România în valoare de 4 miliarde de euro, cei şapteinvestitori de la reactoarele 3 şi 4 ale centralei Cernavodădiscută prelungirea acordului semnat în 2008, care expiră în toamnaacestui an, pentru a putea astfel lămuri neclarităţile investiţieichiar şi la aproape doi ani de la începerea negocierilor.

Pe data de 25 septembrie acordul pentru construirea reactoarelor3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă ar urma să expire încontextul în care asocierea dintre Enel (Italia), CEZ (Cehia), RWEPower (Germania), GDF SUEZ (Franţa), ArcelorMittal România,Iberdrola (Spania) şi statul român a fost semnată în noiembrie2008.
În aceşti aproape doi ani, investitorii se aşteptau ca dateleproiectului să fie cunoscute, modalităţile de finanţare să fie pusela punct astfel încât să poată fi luată decizia de investiţie. Înmod normal, anul acesta ar fi trebuit să înceapă lucrările la acestproiect pentru ca în 2015 - 2016 el să fie finalizat.
Cei doi ani s-au dovedit însă a fi insuficienţi pentru a stabilitoate aceste detalii mai ales în contextul în care statul român s-arăzgândit de două ori în ceea ce priveşte participaţia pe care şi-odoreşte în acest proiect. Nesiguranţa statului costă mai ales cândmulte domenii de activitate ar beneficia de impactul pe care unastfel de proiect l-ar produce. Constructorii de exemplu, gravafectaţi de criză, au declarat de mai multe ori că începerea unorproiecte de anvergură, aşa cum sunt cele două reactoare nucleare,ar reprezenta o gură de oxigen pentru afacerile lor.
"Nici consultantul pentru analiza modului în care va fi finanţatăaceastă investiţie nu a intrat în pâine, iar acest proces ar puteadura cel puţin un an. Trebuie să vedem dacă proiectul se poatefinanţa singur, dacă este bancabil sau dacă investitorii va trebuisă vină cu banii de acasă. În mod normal, la sfârşitul luniiseptembrie ar fi trebuit să înceapă lucrările la 3 şi 4, dar acumcred că vorbim de o amânare de cel puţin un an. În prezent sediscută prelungirea acordului între investitori care ar fi urmat săexpire pe 25 septembrie. Fără această prelungire, proiectul arpica", spun surse din piaţă.
La sfârşitul lunii octombrie 2007, şase investitori străini dintr-olistă extrem de lungă de companii interesate de acest proiectprintre care se numărau Lafarge, Rompetrol sau chiar Energy Holdingau fost selectaţi pentru negocierile cu statul român reprezentat deNuclearelectrica.
A mai durat încă un an până când cei şase investitori şi statulromân au ajuns la stadiul semnării acordului de asociere încontextul în care în iunie 2008 statul a decis fără prea multeexplicaţii să treacă de la o participaţie de 20% cât avea iniţialîn proiect la 51% ceea ce a dus a diluarea participaţiilor tuturorcelorlalţi investitori implicaţi. Explicaţia la acea vreme a fostcă potrivit unui studiu social realizat de autorităţi, românii s-arsimţi mai confortabil având statul în calitatea de acţionarmajoritar la cele două reactoare.
Odată ajuns la 51%, statul român ar trebui să aibă, teoretic celpuţin, 2 miliarde de euro pentru susţinerea investiţiilor. Încontextul crizei, în care România a ajuns să se împrumute cumiliarde de euro pentru pensii şi salarii, reprezentanţii statuluiau declarat că se gândesc să-şi reducă participaţia din nou, celmai probabil aceasta urmând să revină la 20%.
La Începutul lui 2009 a fost pusă pe picioare compania de proiectEnergoNuclear, unde a fost numit ca şef Dan Ionescu, membru alPD-L, care la bază era inginer de aviaţie. Luna trecută, Ionescu afost înlocuit cu Dragoş Popescu, director din cadrulNuclearelectrica.
"Au fost mai mulţi factori care au încetinit negocierile. Printreaceştia unul dintre cei mai importanţi a fost faptul că acţionarulmajoritar, statul, nu a mers în viteza celorlalţi, ceea ce a dus ladiscuţii aprinse între toţi acţionarii. Oricum nu este un lucruuşor să coordonezi şapte entităţi în acelaşi timp pentru a face calucrurile să meargă bine", mai spun surse din piaţă.
Problema care se ridică este că în contextul crizei, multe dintrecompaniile care fac parte din EnergoNuclear se confruntă cuprobleme majore. ArcelorMittal, de exemplu, a înregistrat anultrecut cea mai mare pierdere din România în valoare de 334 demilioane de euro pe fondul prăbuşirii preţului la oţel şi acererii. Spaniolii de la Iberdrola s-au văzut nevoiţi să-şi reducăbugetele de investiţii din anumite ţări în care suntprezenţi.
"Este un cost de oportunitate pe care îl plăteşti în astfel deproiecte. Toată lumea presează pentru ca lucrurile să meargă maideparte şi mai repede, pentru că nu poţi să stai aşa degeabaîntr-un proiect care nu avansează, în timp ce în jurul tău potapărea anumite oportunităţi", mai spun surse din piaţă. Potrivitacestora, deocamdată nu sunt semne că vreunul dintre investitori ardori să abandoneze acest proiect, deşi un astfel de eveniment nu arfi o premieră pentru piaţa locală. De altfel, la începutul acesteisăptămâni, cehii de la CEZ, grup care deţine 9,15% din proiectulcelor două reactoare, au renunţat la o investiţie de 400 demilioane de euro la Galaţi într-o unitate pe gaze de 400 MW. Cehiispun că deşi discutau cu statul român despre acest proiect deaproape doi ani, nu acesta a fost motivul pentru care au renunţatla proiect, ci valoarea prea mare a investiţiei.
Anunţul cehilor vine la scurt timp după ce un alt investitor străins-a retras dintr-o investiţie în parteneriat cu statul român. Estevorba despre italienii de la Edison care au renunţat la un proiectde 650 mil. euro pe care Complexul Energetic Craiova dorea să-lfacă la filiala de la Işalniţa. Au mai rămas interesaţi de acestdoar americanii de la AES, deşi iniţial intraseră în cursă în afarăde italienii de la Edison şi cehii de la CEZ.

AFACERI DE LA ZERO