Din 2004, BNR a incercat diferite variante, inclusivadministrative, pentru temperarea creditului in euro, insa aobtinut mai degraba efecte perverse precum exportul creditelorcatre bancile-mama sau alte entitati straine, iar astazi creditulin lei a ajuns sa reprezinte numai circa 40% din soldul total alcreditului neguvernamental.
Totusi, BNR ia in calcul mai multe argumente de ordin tehniccare nu sustin grabirea adoptarii euro.
"Intrarea in mecanismul ratelor de schimb ERM2 in 2012 oferaposibilitatea stabilirii paritatii centrale pe baza unei estimarimai exacte a ratei de schimb de echilibru dupa depasirea atat avarfului de intrari de capital (care au ramas ridicate chiar sidupa intrarea in UE), cat si a reducerii substantiale si abrupte afluxurilor de capital catre pietele emergente in urma crizeifinanciare globale", afirma Cristian Popa, viceguvernator al BNR inprezentarea "Euro: Un adapost?" sustinuta recent la o conferinta laViena. De asemenea, calendarul actual ar lasa pe o perioadalimitata flexibilitatea necesara dobanzilor si cursului de schimbpentru facilitarea ajustarilor structurale substantiale care incasunt necesare.
In orice caz, din punctul de vedere al BNR adoptarea unilateralaa euro - sugerata uneori in mediile de business - nu este fezabilasi nici nu constituie o solutie. "Adoptarea euro trebuie sa fiefaza finala a unui proces de convergenta complex si nu o conditieinitiala de demarare a unui asemenea proces", spune Popa.
BNR considera ca este nevoie sa avanseze mai mult recuperareadecalajului in termeni de PIB pe cap de locuitor fata de zona euro,precum si sincronizarea ciclurilor de business - care acum s-aprodus din cauza crizei internationale.
Din punctul de vedere al decalajelor substantiale care separaRomania de tarile din zona euro, BNR invoca si argumente pentruamanarea adoptarii monedei unice mai tarziu de 2015, insa acesteasunt mai putine decat cele contra unei asemenea optiuni.
Unul dintre argumentele in favoarea amanarii vizeaza tocmaipastrarea pe o perioada mai lunga a autonomiei politicii monetare,adica a autonomiei BNR in materie de stabilire a politicilor dedobanda si de curs. Odata cu adoptarea euro la 1 ianuarie 2015, BNRva pierde aceste atributii directe in favoarea Bancii CentraleEuropene, urmand sa se ocupe in principal de supraveghere.
Totusi, BNR admite ca amanarea trecerii la euro reflectataintr-o persistenta a costurilor ridicate ale tranzactiilor arlimita adancirea integrarii financiare si comerciale a Romaniei.Mai mult, este probabil ca ragazul suplimentar sa nu fie folosit deguvern pentru o mai buna pregatire a economiei pentru euro, ci arlasa loc de noi derapaje fiscale si de intarzieri in implementareareformelor structurale.
Nu in ultimul rand, ar transmite investitorilor un mesaj neclar,fiind interpretabil in ce masura amanarea ar fi o deciziedeliberata sau o slabiciune structurala interna. Totusi, evaluarileperiodice ale Comisiei Europene si ale Bancii Centrale Europene arajuta la lamurirea acestui aspect.
In privinta criteriilor de adoptare a euro, prezentarea lui Popanoteaza ca nu este de asteptat o modificare a definitiiloracestora, desi in contextul crizei internationale au aparutspeculatii care au sugerat ca ratiunile politice ar putea ajunge saprevaleze in fata argumentelor economice si financiare.
Argumente impotriva intarzierii adoptarii euro dincolode 2015
- persistenta unor costuri mai ridicate ale tranzactiilorlimiteaza adancirea integrarii financiare si comerciale aRomaniei
- se incurajeaza relaxarea politicii fiscale si se intarziereformele structurale
- se transmite un mesaj neclar investitorilor - amanarea esterezultatul unei slabiciuni structurale interne sau o deciziedeliberata?
- incercarea de a limita variatiile de curs pe fondul mobilitatiidepline a capitalului poate duce la perioade de volatilitatepronuntata a fluxurilor financiare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
