UPDATE: Reacţia Confederaţiei Patronale Concordia la Bugetul anunţat de Guvern
”Concordia va aviza negativ în Consiliul Social şi Economic de astăzi bugetul pe anul 2024 şi măsurile fiscal-bugetare. Ar fi iresponsabil să facem altfel. Nu a existat niciun fel de consultare şi discuţie cu nicio industrie, dialogul social este din nou o formă care bifează o cerinţă legală şi nimic mai mult, iar dintr-o primă analiză vedem un optimism excesiv şi nejustificat în privinţa nivelului veniturilor. ANAF îşi propune să colecteze 30 de miliarde în plus anul viitor deşi anul acesta este cu 12 miliarde sub ce şi-a propus. Guvernul se aşteaptă la intrări din fonduri europene şi PNRR de peste 60 de miliarde de lei deşi din cele 55 de miliarde pe care şi le-a propus în 2023 va realiza puţin sub 29 de miliarde. Cele 12 miliarde în plus pe care Guvernul consideră că le va colecta suplimentar din CASS, după extinderea bazei, sunt şi ele cu un semn de întrebare în lipsa unei fundamentări din care să înţelegem cum s-a ajuns la această cifră.
Experienţa acestui an ne-a arătat că deşi Guvernul are autoritatea politică de a propune ce buget doreşte dacă el este construit pe estimări şi prognoze nerealiste în privinţa veniturilor, oalele se sparg repede în capul bunilor plătitori de taxe şi impozite. Aceştia vor fi chemaţi din nou să achite un deficit mai mare decât cel estimat, în ciuda promisiunilor că în 2024 nu vor exista creşteri de taxe şi impozite.
Unele dintre măsurile fiscal-bugetare din jurul acestui buget ridică şi ele semne de întrebare: Guvernul doreşte să restrângă din nou aria de deductibilitate a sponsorizărilor deşi acest sistem a generat foarte multe beneficii sociale la costuri foarte mici; fondul de tranziţie deşi alimentat din supraimpozitarea companiilor din energie este gol în proiectul de buget; plafoanele pentru Rabla scad semnificativ descurajând aceste programe deşi banii din Fondul de Mediu nu pot fi realocaţi spre alte zone bugetare; impozitul pe cifra de afaceri rămâne cu neclarităţi semnificative şi vedem inclusiv decizii fiscale care vor avea efect retroactiv. Se înăspresc pedepsele pentru evaziune, ceea ce în sine este foarte bine, dar în lipsa reformării şi digitalizării ANAF ne temem că instituţia va deveni mai opresivă tot cu bunii contribuabili, nu cu evazioniştii.
Dialogul social şi consultarea ar fi rezultat într-un buget mai realist de care mediul de afaceri şi societatea să nu se teamă, dar asta nu se poate face în cele 24 de ore pe care le-am avut la dispoziţie. Guvernul continuă să nu-i ia în serios pe cei care produc până la urmă bunăstarea din România, angajaţii şi angajatorii. Noi ne luăm în serios rolul şi vom publica în perioada următoare propriile analize şi opinii chiar dacă măsurile şi bugetul vor fi fost adoptate deja. (Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia).”
♦ Bugetul total al statului ar urma să aibă venituri de 586 mld. lei, un plus de 13% faţă de anul trecut şi cheltuieli de 673 mld. lei, cu 10% mai mare decât în 2022 ♦ Deficitul ar urma să fie de 87 mld. lei, adică 5% din PIB.
Este optimist sau este pesimist bugetul pe 2024? Este întrebarea cea mai importantă, pentru că dacă ţintele sunt din nou ratate, ca în 2023, nu este clar ce pârghii are guvernul la îndemână pentru a redresa veniturile, iar alternativa cea mai la îndemână rămâne creşterea de TVA sau scenarii de austeritate, ca în criza 2008-2009. Guvernul se aşteaptă ca toate categoriile mari de venituri să crească cu două cifre, iar cheltuielile să nu sară de un avans de 10%.
Prognoza are la bază o creştere economică reală de 3,4% în 2023, cea mai optimistă dintre prognozele instituţiilor internaţionale şi ale analiştilor locali. Economia României ar urma să ajungă la 350 mld. euro. Spre comparaţie, în 2000, PIB-ul României era de 35 mld. euro. Bugetul de stat se mai bazează pe creşterea salariului mediu net cu 9%, până la aproape 1.000 de euro net şi o inflaţie anuală medie de 6%. Împreună cu exporturile de aproape 100 mld. lei, cu păstrarea ratei şomajului foarte jos, cu expansiunea consumului şi creşterea businessului, toate aceste elemente ar urma să genereze venituri totale de 586 mld. lei în 2024, în creştere cu 13% faţă de 2023.
Pe partea de venituri, din TVA, cea mai importantă taxă pentru buget, guvernul ar urma să încaseze 120 mld. lei, un plus de 15%. Este mult, crede Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România şi explică: „Nu cred că avem cum 15% (creştere – n. red.). Dacă ar fi pe TVA un 6-8% ar fi bine. Exact asta s-a întâmplat, ei prognozau o creştere de TVA de 19%, cred că nici jumătate nu s-a întâmplat. La o creştere economică de 3% şi o creştere a inflaţiei de 6%, ar fi încasări de TVA de 9%.” De asemenea, guvernul aşteaptă creşteri consistente şi pe partea de impozit pe venit şi impozit pe profit, iar analiştii financiari spun că sunt nerealiste: „Este extrem de improbabil ca impozitul pe profit să crească cu 21%. În condiţiile în care companiilor li s-a pus taxa pe cifra de afaceri, creşte salariul minim, este extrem de improbabil”, mai spune Codirlaşu.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, spune că guvernul se bazează pe o creştere a colectării din digitalizarea ANAF de 10 mld. lei şi 8 mld. lei ar urma să vină din îmbunătăţirea colectării, prognoze care sunt imprudente şi nu îşi au locul într-un buget realist.
„Nu ştim de unde exact vor veni unele sume. Este important să le iei în calcul dinainte. Scrie în raport că 10 mld. lei din digitalizare şi 8 mld din îmbunătăţirea colectării, ceea ce mi se pare extrem de mult. Avem un semn de întrebare şi la cadrul macro. Mi se pare o creştere optimistă”, spune Ionuţ Dumitru.
Pe partea de cheltuieli, guvernul prognozează că vor creşte, în ansamblu, cu mai puţin de 10%. Cu salariile bugetarilor şi în an electoral, guvernul ar urma să cheltuiască cu numai 11% mai mult, după ce a crescut la jumătatea lui 2023 salariile profesorilor, care vor mai creşte încă o dată de la 1 ianuarie.
„Pe partea de cheltuieli, mi se par nerealist ca cheltuielile cu bunuri şi servicii să scadă ca procent din PIB. Mi se pare nerealist să asumi o scădere. Până şi la salarii, evoluţia este nerealistă, mai ales că ai un an electoral în faţă. La dobânzi, mi se pare nerealistă creşterea. Sunt dobânzi mari în continuare şi avem deficit de finanţare”, mai spune Ionuţ Dumitru.
Cheltuielile cu dobânzile ar urma să crească cu numai 9%, conform proiecţiei bugetare. Necesarul de finanţare, adică deficitul bugetar şi rostogolirea datoriei vechi din 2023 se duce la peste 150 mld. lei, iar în 2024 se aşteaptă să fie la un nivel similar. Mai mult, mai multe scadenţe vor veni anul viitor, iar creditele vechi, cu dobânzi mici, vor fi achitate cu credite noi, cu dobânzi mari.
Deficitul bugetar ar urma să fie de 5% din PIB, după ce anul acesta ar urma să ajungă la 6% din PIB, conform celor mai noi proiecţii.
Este prima asumare publică a depăşirii ţintelor de deficit asumate în faţa Comisiei Europene şi a creditorilor. Nu este clar dacă, formal sau informal, guvernul a negociat aceste depăşiri de ţinte sau, dacă nu, care vor fi consecinţele, pentru că necesarul de bani este mare şi înăsprirea condiţiilor de finanţare ar însemna dobânzi şi mai mari în cel mai bun caz, iar, în cel mai rău caz, refuzul finanţării: „O dată pieţele acceptă (un deficit mai mare decât cel asumat – n. red.), dar când văd a doua şi a treia oară, încep să îşi pună întrebări”, mai spune Adrian Codirlaşu.
Guvernul s-a resemnat cu un deficit bugetar de 94 mld. lei, adică 6% din PIB, conform proiectului de buget, mult peste ţinta de 4,4% din PIB de la început de an
Finanţele publică în mod neaşteptat un deficit bugetar de 6% în 2023. Este prima asumare publică a unui deficit mai mare de 4,4% din PIB, cât era ţinta asumată în faţa Comisiei Europene. România se află în procedura de deficit excesiv, adică s-a angajat că va reduce treptat deficitul până la 3% din PIB, limita prevăzută de tratatele europene.
Mai multe ţări europene au în acest moment deficite mai mari, dar nu se află în procedura de deficit excesiv, pentru că limitele au fost suspendate din cauza pandemiei, războiului din Ucraina şi crizei energiei. În cazul României, însă, procedura a fost demarată pentru deficitul bugetar din 2019, când guvernul Orban cu ministrul Florin Cîţu la Finanţe au închis bugetul cu un deficit de 4,6% din PIB.
Deficitul bugetar pe final de 2023 va fi de 6% din PIB, conform calculelor ZF pe baza documentelor publicate astăzi în transparenţă decizională de către Ministerul de Finanţe. Conform Strategiei Fiscal-Bugetare, deficitul bugetar ajunge la 94 mld. lei, după ce statul ar urma, până la final de an, să încaseze venituri de 521 mld. lei şi cheltuieli de 615 mld. lei.
