La început de 2023 mediul economic a fost puţin mai bun decât aşteptările – cel puţin pentru moment – în ciuda înăspririi măsurilor luate de băncile centrale. Cu toate acestea, clienţii Citi se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv transformările digitale din afacerile lor, schimbările din lanţurile de aprovizionare sau tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon. Iar companiile, care se finanţează pentru a face mai mult business, au început să simtă presiunea costurilor de finanţare mai mari astfel că îşi regândesc strategiile de afaceri, susţine Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală.
Există câteva teme care sunt pe radarul tuturor, cum ar fi preţul energiei, inflaţia ridicată, realitatea post-Covid, războiul din Ucraina şi toate implicaţiile lor - acestea sunt conversaţii pe care oamenii le-au interiorizat deja şi pe care le vor continua în 2023”, a declarat Munir Nanji, şeful regional al grupului american Citi pentru Europa Centrală, întrebat despre provocările pe care le poate aduce anul 2023.
Însă ceea ce vedem este că, în ciuda şocurilor războiului cuplate cu consecinţele Covid-19, economia se descurcă remarcabil de bine, completează Nanji, care coordonează în regiune 5 ţări din cluster (România, Bulgaria, Cehia, Slovacia şi Ungaria). Principalul motor al rezilienţei economice pare dorinţa guvernelor de a oferi un sprijin fără precedent, pandemia deschizând anterior calea pentru astfel de măsuri.
Astfel, sectorul privat şi gospodăriile sunt într-o formă relativ bună, în ciuda inflaţiei şi a ratelor dobânzilor în creştere, spune Munir Nanji, care a avut un parcus interesant în cadrul gigantului bancar american Citi, el lucrând şi în România câţiva ani în perioada de început a băncii, în businessul de cash management. În perspectivă, există două scenarii la care ne putem uita, în opinia bancherului de la Citi. Scenariul de bază este că temperarea preţurilor la energie (observată din trimestrul al patrulea din 2022) duce la moderarea inflaţiei, stabilizarea sau reducerea ratelor de dobândă, limitând necesitatea măsurilor de sprijin guvernamental, în timp ce PIB-ul nominal crescut determină scăderea rapidă a deficitelor, iar măsurile temporare de sprijin sunt retrase treptat. ”Din perspectiva creditelor neperformante, nu ar exista o creştere semnificativă, în timp ce rezervele de capital ale companiilor ar fi stimulate ca urmare a scăderii dobânzii şi a reducerii marjelor de credit.”
