♦ Stocul de investiţii străine directe (ISD) în România care provin din Bulgaria, Cehia, Ungaria sau Polonia a ajuns la final de 2022 la 5 mld. euro ♦ În aceeaşi vreme, companiile româneşti au investit, în total în cele patru ţări, 500 mil. euro, adică de 10 ori mai puţin, conform celor mai recente date ale Băncii Naţionale a României (BNR).
În 1989, România pleca umăr la umăr cu ţările din regiune dintr-un punct de vedere: ieşeau uşor-uşor din sfera de influenţă sovietică şi din comunism şi se îndreptau către capitalismul occidental. Modelul de creştere a fost acelaşi: investiţii străine directe, atrase de forţa de muncă ieftină. Handicapul României a fost însă credibilitatea pe plan extern dar şi o tranziţie mai lentă, este de părere Aurelian Dochia, analist financiar, iar această piedică a făcut ca celelalte ţări, mai ales Ungaria, Polonia sau Cehia, să atragă mai repede o infuzie de investiţii străine din vest şi apoi, la rândul lor, antreprenorii să prindă gustul extinderii peste graniţe.
„Au plecat cu un avans considerabil în faţa noastră şi s-au bucurat de la început de mai multă încredere din partea ţărilor europene dezvoltate care s-au grăbit să investească în ţările respective. Cât s-a discutat despre grupul de la Visegrad cu care eram tot timpul comparaţi şi ne plângeam că România nu este luată în seamă? A fost un decalaj care a pornit încă din 1989. Era un decalaj la nivel de dezvoltare şi un decalaj în ceea ce priveşte pregătirea. Tranziţia la noi a durat mai mult şi la ei mai puţin”, spune el.
