♦ „Rusia va continua atât războiul clasic, cu arme pe front, cât şi cel de dezinformare, propagandă, cibernetic etc”.
Europa trece prin cea mai mare criză de după căderea comunismului sau după criza rachetelor din Cuba, a fost una dintre concluziile primului panel al evenimentului anual „Romanian Business & Investment Roundtable”, organizat de revista britanică The Economist. Ce se întâmplă în Ucraina este o problemă de securitate şi pentru România, au mai spus speakerii.
„Apărarea Ucrainei este o problemă de securitate pentru România, de fapt”, a spus Iulian Fota, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
În urmă cu mai bine de un an, Vladimir Putin a şocat întreaga Europa cu un anunţ dimineaţa devreme despre declanşarea unei operaţiuni militare speciale, pentru „denazificarea” şi demilitarizarea Ucrainei. Operaţiunea militară specială s-a dovedit a fi însă cel mai costisitor război din istorie. Reconstrucţia Ucrainei ar putea costa, potrivit unor estimări, şi peste 1.000 de mld. de dolari, în vreme ce Rusia cheltuie în fiecare zi 1 mld. de dolari ca să susţină războiul. De cealaltă parte, Uniunea Europeană şi NATO au trimis peste 80 de mld. de dolari sub diferite forme de ajutor Ucrainei, inclusiv tehnică militară, care a ajutat Ucraina să stea în picioare.
Nu este foarte clar cum a ajutat România Ucraina în acest război, pentru că Bucureştiul a ales să fie discret în această privinţă. Cu toate acestea, încă de la început ucrainenii au mulţumit României pentru ajutorul acordat, atât pentru a rezista în faţa ruşilor, cât şi pentru găzduirea milioanelor de refugiaţi.
Iulia Timoşenko, fost prim-ministru al Ucrainei: Când Rusia vorbeşte despre nouă securitate regională, se referă la redefinirea sferelor de influenţă.
România a ajutat Ucraina să reziste cu „ce este vizibil, dar şi ce nu este vizibil”, a spus Iulia Timoşenko, fost prim-ministru al Ucrainei: „Încă de la începutul războiului, România a fost alături de Ucraina şi a dat şi ce este vizibil, şi ce nu este vizibil, ceea ce a fost vital ca Rusia să fie oprită.”
În aceeaşi vreme, alte ţări din regiune, precum ţările baltice sau Polonia, au ajutat pe faţă cu tehnică militară Ucraina. Spre exemplu, nu mai departe de ieri, Polonia a luat decizia să trimită avioane MiG-29 Ucrainei, prima ţară care ia o astfel de decizie, după ce au trimis deja celebrele tancuri Leopard, de producţie germană.
Un alt punct de presiune este situaţia Republicii Moldova, care a fost atrasă în vârtejul acestei nebunii continentale şi, chiar dacă nu a fost implicată militar, suferă din punctul de vedere al aprovizionării cu energie, iar România nu poate să nu ajute. Nu se ştie unde va duce situaţia din Republica Moldova, lovită de criza energetică, inflaţie şi proteste de stradă.
La mai bine de un an de la declanşarea războiului, toată lumea se întreabă când se va termina. Finalul războiului încă nu se vede, cel puţin nu în acest an, este însă de părere Iulian Fota.
„Rusia o să continue războiul convenţional împotriva Ucrainei. Eu cred că Rusia încă speră să câştige. În acelaşi timp, va continua războiul politic, de propagandă, informaţional, cibernetic. Nu văd un final al conflictului, cel puţin nu în acest an.”
O altă concluzie din dezbaterea The Economist este că rolul SUA în apărarea Europei a devenit din ce în ce mai important odată cu izbucnirea războiului convenţional în Ucraina.
„Rolul SUA este critic. Democraţii şi republicanii (cele două partide mari din SUA – n. red.) s-au pus de acord în privinţa abordării asupra războiului Rusiei cu Ucraina. Este puţin «excentric» să spui că nu ne interesează, că nu este lupta noastră. Devine din ce în ce mai clar că este vorba de o povară care trebuie împărţită şi peste Atlantic”, a spus Ian Lesser, vicepreşedinte al The German Marshall Fund al SUA (GMF), un think thank american fondat în 1972, care are un sediu şi la Bucureşti.
