Eveniment

Consumul, coloana vertebrală a economiei româneşti, s-a clătinat încă din ianuarie, când veştile despre război au început să curgă. „Incertitudinea” este cuvântul de ordine, iar prognoza economică se poate schimba de la o săptămână la alta, dacă nu chiar de la o zi la alta

Război în Ucraina

 Consumul, coloana vertebrală a economiei româneşti,...

Autor: Răzvan Botea

07.03.2022, 07:40 1367

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a încetinit în ianuarie 2022, faţă de evoluţia din ianuarie 2021. Faţă de decembrie 2021 însă, consumul privat a scăzut puternic: - 24%, pe datele brute publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Întrebarea acum este cât de mult va afecta consumul şi economia românească războiul din Ucraina.

„Este greu de spus. Efectele directe, pe canalul comercial sunt destul de limitate. Relaţiile noastre comerciale cu Rusia sunt destul de mici. Dependenţa de importurile de energie este destul de mică, printre cele mai mici din Europa. Pe canalul comercial direct situaţia este gestionabilă“, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.

El subliniază însă că incertitudinea este cuvântul de ordine, iar prognoza economică se poate schimba de la o săptămână la alta, dacă nu chiar de la o zi la alta.

Un alt efect direct asupra consumului poate fi neîncrederea consumatorilor ca urmare a situaţiei de incertitudine. În ceea ce priveşte efectele indirecte asupra consumului local, Ionuţ Dumitru spune că România poate fi afectată prin contagiune de la alte ţări europene, care sunt mult mai dependente de energie rusească sau au relaţii comerciale mai importante cu Rusia.

Consumul este principala ramură economică românească, în special consumul privat. Potrivit datelor de la Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), consumul final înseamnă aproape 80% din economie, iar consumul privat 61-62% din PIB.

Datele din ianuarie, cu o lună înainte de agresiunea rusă din Ucraina, arată că zona de consum a încetinit în România. Pe datele detaliate, se observă că declinul a venit în principal din cauza componentei de textile şi industria modei, care a înregistrat un declin de 3% an/an în ianuarie 2022. De asemenea, partea mobilă şi iluminat a înregistrat o scădere uşoară, de sub 1%. Consumul de produse farmaceutice însă a crescut cu 21% an/an, iar vânzările de produse alimentare au crescut cu 3% în ianuarie 2022, faţă de ianuarie 2021.

Per total, pe datele brute, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 5% an/an în ianuarie 2022, o încetinire faţă de creşterea din decembrie de 7%.

„Statisticile exprimă decelerarea ritmului anual de creştere pentru volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul în ianuarie, evoluţie influenţată inclusiv de intensificarea presiunilor inflaţioniste (spre maximul din 2011)”, scrie Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză macro al Băncii Transilvania.

Ce urmează pentru economia României în 2022, cu războiul Rusiei la graniţă?

„În momentul acesta, din informaţiile pe care le avem, vede, atenuarea creşterii economice, dar cel mai probabil rămânem pe creştere, nu vedem o deteriorare masivă a perspectivei. Este clar însă că nu vom mai avea aceeaşi creştere economică pe care am antiipat-o iniţial. Lucrurile sunt în desfăşurare şi pot arăta complet diferit în câteva săptămâni”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO