„Poşta Română a înregistrat în 2016 un profit brut în valoare de 12,3 milioane de lei. Înregistrarea acestui profit a fost posibilă printr-un efort continuu şi susţinut de stimulare a creşterii şi diversificării veniturilor obţinute de companie, în anul 2016, corelată cu un nivel mai mic al cheltuielilor totale preliminate. Astfel, veniturile aferente anului 2016 au fost de 1,12 miliarde de lei, cu 1,9% mai mari faţă de anul 2015 (rezultate preliminare)“, au transmis oficialii Poştei la solicitarea ZF.
Compania s-a aflat sub conducerea lui Alexandru Petrescu din 2014 până anul acesta, când fostul şef al Poştei a fost numit ministru al economiei. În perioada în care a fost director general al Poştei Române, Alexandru Petrescu a încasat bonusuri de circa 286.000 de lei (64.000 de euro), potrivit datelor transmise de oficialii Poştei şi calculelor ZF.
La solicitarea ZF cu privire la bonusurile primite de Alexandru Petrescu pe perioada mandatului de conducere, oficialii Poştei au transmis că bonusurile directorului general au fost acordate în condiţii de legalitate, în conformitate cu Contractul de Mandat al Directorului General.
„În anul 2014 (iunie-decembrie) el a încasat bonus aferent trimestrului III în valoare de 24.000 de lei, bonus pentru trimestrul IV în valoare de 24.000 de lei şi bonus anual de 55.000 de lei, pentru aducerea pe profit a companiei, după cinci ani de pierderi. În anul 2015, acesta a încasat bonusuri aferente trimestrelor I şi II, ambele în valoare de câte 24.000 de lei şi bonusul anual de 54.300 de lei. În anul 2016, Alexandru Petrescu a primit bonusuri pentru primele trei trimestre, fiecare în valoare de 27.000 de lei”, au transmis oficialii Poştei.
Dacă în perioada 2009-2013 Poşta Română a consemnat pierderi în fiecare an, care, cumulate, au atins 565 milioane de lei, în 2014 compania a trecut pentru prima dată pe profit, raportând 22,8 milioane de lei profit net la Ministerul de Finanţe şi afaceri de 1,1 miliarde de lei.
Cu toate acestea, modul în care funcţionează compania nu s-a schimbat. În continuare, la oficiile Poştei clienţii stau la coadă, chiar şi pentru depunerea unui plic sau transmiterea unui colet. Mai mult, compania operează în continuare după instrucţiunile din 1952, când avizările se făceau pe hârtie (în timp ce operatorii privaţi comunică cu clienţii prin e-mail sau sms), deşi a existat o tentativă de-a moderniza unele oficiii, de-a restructura compania şi de-a introduce servicii noi în încercarea de-a trece Poşta pe profit.
