Ignorat in totalitate luni de-a randul de investitorii straini, deficitul de cont curent care tinde spre 14% din PIB a devenit acum argumentul forte al dealerilor si brokerilor straini care le recomanda clientilor "sell" pe Romania.
Tabloul pesimist pe care se sprijina inversarea recomandarii fata de cea avansata insistent pana la inceputul toamnei este compus, de asemenea, din intreruperea trendului de scadere a inflatiei, survenit insa intr-un context international de rabufnire a preturilor, pornind de la materiile prime.
In cea mai recenta evaluare, analistii bancii americane Citi introduc insa o abordare noua privind pericolele legate de deficitul extern: "exista semne de speranta, care sugereaza ca este probabil ca deficitul substantial sa fie mentinut in limite rezonabile", noteaza ultima analiza pe Romania. De asemenea, anticipeaza o incetinire usoara a consumului, dupa cum indica deja slabirea contributiei acestuia la PIB.
Vestea buna a cresterii economice din trimestrul al treilea cu mult peste asteptarile majoritatii analistilor s-a dovedit destul de puternica pentru a tempera tonul extern pesimist privind Romania si a ajuta leul sa reziste mai bine presiunii de depreciere.
Surpriza cresterii PIB a fost mare si a venit tocmai dupa ce moneda nationala trecuse, cu ajutorul BNR, testul unor miscari speculative de anvergura, prin care unii jucatori incercau sa-si multiplice castigul obtinut din marja de dobanda.
Cu cateva saptamani inainte ca Statistica sa anunte ca economia a crescut cu 5,7% in trimestrul III si cu 5,8% in noua luni, respectiv cu peste jumatate de punct procentual mai mult decat anticipasera analistii, o succesiune de evaluari externe negative au inceput sa gadile urechile investitorilor.
Fundalul zgomotos era deja asigurat de actualizarile constante ale datelor privind pierderile inregistrate de gigantii bancari nord-americani si nu numai. Semnalul fusese dat din septembrie, cand mari banci straine prezente pe piata locala cu plasamente speculative au inceput sa mizeze pe deprecierea leului, trecand pe pozitii contrare.
Sofisticarea instrumentelor financiare folosite pentru plasarea banilor pe pietele emergente face ca investitorii sa poata castiga la fel de bine si din aprecierea, dar si din deprecierea unei monede ca leul, adaptandu-se la miscarile pietei. Un rol important il joaca aici anticipatiile create de analizele unor jucatori puternici, care au si forta sa imprime miscari de curs care sa vina in confirmarea previziunilor facute si sa le intareasca credibilitatea in fata clientilor. Iar instabilitatea financiara internationala, antrenata de vestile care continua sa curga despre pierderi uriase provocate de criza creditelor ipotecare din SUA, este un climat cat se poate de prielnic chiar pentru inducerea unor miscari in piata sustinute prin fundamente economice nu neaparat mai mult decat era intarirea leului din prima jumatate a anului.
De altfel, evaluarile cele mai recente publicate de numerosi analisti din mari institutii financiare sunt de acord ca majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est au evoluat bine pe fundalul turbulentelor externe, ceea ce ar reflecta progres in reforme si un management fiscal si monetar mai bun. De asemenea, apreciaza ca investitiile straine directe continua sa sustina regiunea, iar competitivitatea exporturilor este solida.
Investitiile intr-o tara ca Romania, cu un curs de schimb valutar flexibil, ar trebui sa continue sa ofere castiguri importante, impartite intre aprecierea leului si diferentialul de dobanda inca substantial intre moneda romaneasca si euro. Acest diferential ar putea chiar sa mai creasca, in conditiile in care BNR a initiat un nou ciclu de majorare a dobanzii, asteptat de toti analistii sa continue in prima jumatate a anului viitor.
Banca centrala este insa foarte precauta, incercand sa minimizeze riscul atragerii din nou a unor capitaluri substantiale de tip speculativ. In acelasi timp, revenirea cererii pentru un leu care sa ofere un plus de rentabilitate ar putea sa ajute mai departe BNR in efortul de reluare a dezinflatiei.
Daca dobanda va creste chiar la peste 8%, prima de rentabilitate obtinuta de cei care investesc in Romania va putea proveni din nou atat dinspre aprecierea leului, cat si din diferentialul de dobanda mai consistent. In functie de amplitudinea evolutiilor externe, este de asteptat ca aceasta combinatie fericita pentru investitori - intre aprecierea leului si cresterea dobanzilor - sa continue in prima parte a anului viitor, garantand rentabilitati consistente ale plasamentelor.
Diferenta de ton folosit in analizele macroeconomice dintre bancile care au o implicare locala puternica si cele care opereaza pe piata de la distanta a devenit vizibila in ultima vreme, detasandu-se opiniile pesimiste ale UBS sau Danske Bank. De la inceputul toamnei, analistii danezi au virat brusc de la previziuni de apreciere spectaculoasa a leului la prognoze de corectie dura, in conditiile in care grupul are plasamente semnificative in Romania.
Miscarea naturala a celor care inregistreaza pierderi mari pe una dintre piete este sa incerce sa-si aduca acolo cat mai mult din plasamentele pe care le poate lichida.
Riscul unor noi valuri de iesiri de capital persista, atat timp cat marile surprize privind proportia pierderilor contabilizate de gigantii internationali si care au si bani in Romania continua sa vina.
Diferentialul mai mare de dobanda porneste inevitabil de la ecartul dintre inflatia din Romania si cea din zona euro si din multe tari vecine. Nu este si cazul comparatiei cu Ungaria, unde inflatia a sarit de 7%, desi cresterea economica incetineste vizibil.
Estimari diferite
Dintre bancile straine care publica analize macroeconomice privind Romania, UBS, Deutsche Bank si UniCredit sunt in prezent cele mai pesimiste privind cresterea economica pe 2008, avansand estimari de 4% in cazul UBS, respectiv de 5%. In privinta inflatiei, sunt la fel de pesimiste: UniCredit estimeaza o inflatie medie de 6,8% pe 2008, UBS o vede la 5,9%, iar Deutsche la 5,8%. Analistii bancilor anticipeaza o incetinire a consumului, care ar urma sa ajunga la o viteza de crestere de numai 5% in viziunea UBS, respectiv de 7,5% la Deutsche Bank si UniCredit, dupa ce pe primele noua luni din 2007 cresterea a fost de aproape 10%. Raiffeisen si ING prognozeaza pentru 2008 o crestere economica de 6% din PIB, o dinamica a consumului de 8-10%, o inflatie medie de 5,9%, respectiv de 4,2%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
