România a avut, în iunie 2018, a patra cea mai mică datorie din UE ca pondere în PIB, după Estonia, Luxemburg şi Bulgaria. Media datoriei publice a fost în UE, în perioada menţionată, de 86,3% din PIB.
„Atâta vreme cât creşterea econmică este mai mare decât deficitul bugetar, cel care determină nivelul datoriei, datoria ca pondere în PIB va scădea. Dar nimic nu garantează că acest lucru se va întâmpla şi pentru viitor. Pentru că, deja, aproape toate prognozele de creştere economică au intrat la sub 4%, faţă de estimarea de 5,5% a Comisiei Naţionale de Prognoză”, comentează analistul economic Aurelian Dochia.
România a avut, în 2017, o creştere economică de 6,9% şi un deficit bugetar apropiat de 3% din PIB. Anul acesta economiştii estimează că avansul economiei va fi între 3,5 şi 4% (5,5%, cifra guvernului), iar datoria publică de 2,97% din PIB, cifra din legea bugetului.
Ministerul de Finanţe român lucrează cu două statistici când vine vorba despre datoria publică. Una în care nu consemnează şi garanţiile oferite de autorităţile centrale şi locale şi alta care le consemnează. Datoria care nu conţine garanţiile (metodologia europeană) era în iunie de 305,8 mld lei, iar cea care conţine şi garanţiile, potrivit unei legi din 2007, era de 372 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că statul a acordat garanţii de 66 de miliarde de lei. O bună parte din acestea au fost acordate în programul Prima casă. Nu este clar unde merg banii din noua datorie pe care Finanţele o fac lună de lună, pentru că banii intră în bugetul consolidat. „Noi ne-am dori ca această datorie să fie folosită în investiţii, pentru ca economia să beneficieze de acestea, pe viitor. Dar când guvernul creşte cheltuielile sociale, îi cresc, firesc, şi obligaţiile şi atunci renunţă la investiţii, o practică pe care o cunoaştem de ani de zile. Bugetul consolidat are mai multe bugete şi unul dintre cel mai limpede este bugetul de pensii, alimentat din contribuţii. Dar, în trecut, când bugetul de pensii era pe excedent, excedentul a alimentat bugetul de stat. Acum bugetul de stat alimentează bugetul de pensii”, comentează Aurelian Dochia.
Faţă de primul trimestru, în T2 datoria publică a României a scăzut cu 0,1%. În UE datoria publică s-a redus de la 81,5% din PIB, până la 81% din PIB (0,5 puncte). Statele UE cu cea mai mică datorie guvernamentală erau în iunie Estonia (8,3% din PIB), Luxemburg (22% din PIB), Bulgaria (23,8% din PIB) şi România (34,1% din PIB). Cea mai mare datorie ca pondere în PIB o au Grecia (178,7% din PIB), Italia (133,1% din PIB) şi Portugalia (124% din PIB).
În iulie, potrivit Finanţelor, datoria (fără garanţii) scăzuse cu 200 mil. lei, până la 305,6 mld. lei. Din aceasta, 151,1 mld. lei erau în lei, 125,1 mld. lei erau în euro şi 27,5 mld. lei erau în dolari americani.
Datoria administraţiei centrale era de 191,4 mld. lei, iar cea a administraţiei locale de 14,2 miliarde de lei.