♦ În 2022, doar 5,1% dintre copiii români cu vârsta între trei ani şi anul începerii şcolii şi care sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială au primit cel mult 25 de ore educaţie formală pe săptămână ♦ Media Uniunii Europene este de 14,1%, iar în Spania ponderea lor ajunge la aproape 26%.
Datele Eurostat sunt relevante pentru că educaţia bună începe de la o vârstă fragedă. Sunt copii, în România, care ştiu să scrie şi să citească înainte de a intra în clasa pregătitoare, dar sunt alţii care ratează examenul de capacitate, cu note incredibil de mici. La ultima simulare pentru examenul de capacitate, 25% dintre copii au luat sub nota cinci la limba română şi aproape 60% nu au trecut proba la matematică. Or, aceşti copii, în zece ani, vor intra pe piaţa muncii. Ce abilităţi vor avea ei, dacă nu ştiu să citească un text sau să facă calcule simple de matematică?
Potrivit Eurostat, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană după ponderea copiilor săraci – iar în România aproape jumătate din populaţie este expusă riscului sărăciei, în ciuda anunţului INS că salariul mediu net pe economie ar fi ajuns la 1.000 de euro - au acces la învăţământul preşcolar. Aşadar, în 2022, doar 5,1% dintre copiii români cu vârsta mai mare de trei ani şi până la vârsta şcolară şi care sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială au primit cel mult 25 de ore de îngrijire sau educaţie formală pe săptămână.
În 2022, 14,1 % dintre copiii din UE cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta minimă de şcolarizare obligatorie erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială şi au primit 25 de ore sau mai mult de îngrijire sau educaţie formală pe săptămână. În statele membre ale UE, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în Spania (25,9 %), Bulgaria (25,3 %) şi Italia (23,1 %), iar cele mai scăzute ponderi au fost înregistrate în România (5,1 %), Irlanda (6,6%) şi Slovenia (6,7%).
Statisticile europene susţin că minorii din UE expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta minimă de şcolarizare obligatorie au beneficiat de mai puţină îngrijire sau educaţie formală în comparaţie cu cei care nu sunt expuşi acestui risc. Astfel, în 2022, 17,4 % dintre copiii din UE cu vârste cuprinse între 3 şi vârsta şcolară minimă obligatorie expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială nu au participat la nicio îngrijire sau educaţie formală a copiilor, comparativ cu 8,8 % dintre cei care nu sunt expuşi riscului.
Per total, la nivelul Uniunii Europene, 45,8 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 2 ani erau incluşi în sistemul de educaţie formală în 2022, în timp ce pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta minimă de şcolarizare obligatorie ponderea a fost de 89,2%.
