Deficitul de cont curent, care masoara iesirile nete de valuta din tara, s-a dublat in luna aprilie, pana la 1,39 mld. euro, conform datelor publicate vineri de Banca Nationala. Per total in primele patru luni, ritmul de crestere al deficitului extern a scazut de la 125% in primul trimestru la 116%, ramanand totusi mult peste asteptarile oficiale pentru tot anul (care preconizeaza o crestere de numai 34%, fata de 45% anul trecut). Pe ultimele 4 trimestre, deficitul de cont curent a depasit 11,6% din PIB.
In acelasi timp, investitiile straine directe, principalul element de finantare a deficitului extern, au prins cea mai slaba luna din ultimii doi ani. Intrarile de investitii straine au fost de doar 291 de milioane de euro, finantand deficitul extern in proportie de doar 21% in luna aprilie. In primele patru luni, acoperirea deficitului prin investitii a fost de numai 36%, fata de 91% anul trecut. Fata de primele patru luni din anul trecut, investitiile straine directe au scazut cu aproape 30%.
"Evolutia slaba a deficitului este cauzata de balanta comerciala. Deficitul comercial a explodat dupa 1 ianuarie din cel putin trei motive: eliminarea taxelor vamale in comertul cu UE, aprecierea leului, ambele ieftinind importurile si noua metodologie Intrastat", comenteaza Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank Romania.
El spune ca importurile mai ieftine sunt principala cauza a exploziei deficitelor externe, atat comercial, cat si de cont curent. Cat despre finantarea de numai 36% a deficitului prin investitii, Dumitru spune ca aceasta ar putea creste la 50%-60% pana la finele anului, intr-un scenariu optimist, dar ca oricum acest nivel "ridica serioase semne de intrebare referitor la sustenabilitatea deficitului extern". El spune ca anul acesta incepe sa apara trendul finantarii deficitului extern prin datorie, mai degraba decat prin investitii, punand probleme asupra unor indicatori de vulnerabilitate, cum ar fi datoria externa pe termen scurt, care a crescut deja peste asteptari.
Tot vineri, dupa anuntul BNR privind nivelul mare si in crestere al deficitului extern, moneda nationala a ajuns la un nou maxim fata de euro, reusind sa coboare sub 3,24 lei pentru un euro atat la cursul oficial, cat si pe piata valutara interbancara.
"Leul este tot mai rupt de fundamentele economice interne, fiind mai degraba dependent de miscarile regionale si de sentimentul investitorilor", spune Dumitru. De fapt, leul a ajuns sa se miste mai degraba dupa datele economice din Statele Unite decat dupa cele din Romania, explica el. In loc sa se deprecieze dupa anuntul privind deficitul extern, moneda nationala si-a continuat cresterea in raport cu euro, pana la un nou maxim al ultimilor 5 ani, de 3,2395 lei pentru un euro.
"Vineri la ora 3 si jumatate, Statele Unite au anuntat nivelul inflatiei si al inflatiei core (de baza, n. red.) pe luna mai, ambele fiind sub asteptari. Instantaneu, toate monedele de pe pietele emergente, inclusiv leul, s-au apreciat semnificativ, ca raspuns la acest anunt", spune Dumitru. O inflatie sub asteptari in SUA inseamna ca Fed, banca centrala, nu va creste dobanzile, adica nu va oferi randamente in crestere pentru plasamentele monetare. Ca urmare, investitorii internationali cu exces de lichiditate si-au plasat disponibilitatile pe pietele emergente, inclusiv in Romania, cauzand aprecierea monedelor locale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
