Salariul minim pe economie va fi, de la 1 ianuarie 2016, de 1.200 de lei, faţă de 975 de lei în prezent şi 1.050 de lei de la 1 iulie, anunţă ministrul muncii Rovana Plumb. „Suntem, în momentul de faţă, în situaţia de a calcula anumite scenarii, împreună cu Ministerul de Finanţe. Imediat vom intra în dialog cu partenerii sociali, dar ne vom consulta şi cu ceilalţi colegi din guvern. Aşa cum am propus, cel mai mic salariu va fi 1.200 de lei, salariul minim pe economie, începând din ianuarie 2016, şi cel mai mare va fi cel al preşedintelui, egal cu cel al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), egal cu al premierului, egal cu al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi cu cel al preşedintelui Senatului.“
La sfârşitul lunii ianuarie, guvernul a decis înfiinţarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.
Guvernul propune ca în noua lege a salarizării să fie cinci clase de salarizare, care să includă persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit şcoli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) şi persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar şi preşedintele ţării, parlamentarul şi ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim de 22.000 de lei brut.
Ministrul muncii spunea că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus astfel de la 111 la doar cinci, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului.
Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.
Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.
Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a legii-cadru.