Cele mai recente date ale Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că 41,5% din românii din categoria de vârstă 55 - 64 de ani, adică peste un milion de persoane, apar în statistici ca persoane ocupate, sub media Uniunii Europene de 50%.
„Pe de-o parte, persoanelor din această categorie de vârstă le este greu să se angajeze prin prisma faptului că, în general, o companie care face angajări vrea să se bazeze pe angajatul respectiv, în medie, pentru o perioadă de cinci ani, deoarece e costisitor să schimbi angajaţii de la an la an. Lipsa de perspectivă a unei colaborări de lungă durată îi determină pe angajatori să aibă această abordare, poate meschină, atunci când vine vorba de angajarea celor care mai au câţiva ani până la pensionare, dar care poate fi în interesul financiar al companiei“, a explicat Mirela Marinescu, head of executive search în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT. Un alt motiv pentru care populaţia din această categorie are dificultăţi la angajare este acela că oamenii provin din joburi în care anumite abilităţi cerute în prezent pe piaţa muncii nu au fost dezvoltate.
„Am avut la un moment dat un proiect de outplacement pentru angajaţii unei companii de stat care s-a privatizat, iar pentru această categorie de vârstă a fost dificil să găsim noi locuri de muncă, deoarece nu ştiau să utilizeze calculatorul nici măcar pentru activităţi de bază, nu mai vorbesc de cunoaşterea unei limbi străine. Şi erau absolvenţi de studii superioare“, a mai spus Marinescu.
Deşi în clasamentul european România stă mai bine decât Polonia (40%) sau Ungaria (38%) la capitolul angajabilităţii populaţiei din categoria de vârstă 55-64 de ani, încă mai are de recuperat din decalajul faţă de state precum Germania, Suedia sau Danemarca, unde ponderea angajaţilor cu vârste de peste 55 de ani depăşeşte 60% din populaţia din această categorie de vârstă.
„Mulţi dintre românii din categoria de vârstă 55- 64 de ani nu îşi găsesc locuri de muncă pentru că nici nu îşi doresc asta. În alte state nu există atâţia proprietari de case ca în România, deci oamenii lucrează pentru că trebuie să îşi asigure plata chiriei, plus că vârsta de pensionare este mai mare decât în România. La noi, multe persoane au reuşit să îşi «exploateze» bolile, în sensul că au ieşit la pensie pe caz de boală, dar cu boala respectivă există alţi oameni care pot încă să lucreze“, a mai spus Mirela Marinescu.
În anul 1997 (primul an pentru care există statistici pentru România), rata de ocupare a locuitorilor cu vârste de 55-64 de ani era de 52,1%, pe locul trei în rândul statelor din Europa pentru care există statistici, după Elveţia şi Suedia.
