Eveniment

Doar unu din trei locuitori ai României are peste 50 de ani, dar îmbătrânirea populaţiei va fi inevitabilă

Doar unu din trei locuitori ai României are peste 50 de ani, dar îmbătrânirea populaţiei va fi inevitabilă

Bogdan Murgescu, istoric al economiei şi profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti: „Acum nu ne dăm seama de pericolul (demografic- n.red.) pentru sistemul de asigurări sociale, dar într-un orizont de 10- 15 ani trebuie să facem nişte lucruri, altfel ne va durea capul foarte rău.”

Autor: Adelina Mihai, Iulian Anghel

23.07.2015, 08:30 3123

România are încă o populaţie tânără în raport cu celelalte state din Uniunea Euro­peană, însă situaţia se va schimba în următorii 10- 15 ani, iar consecinţele pe plan economic nu vor întârzia să apară, spun specialiştii. Cu o pondere de doar 36% a populaţiei cu vârsta de 50 de ani şi peste, România se află pe locul 7 în Uniunea Europeană în clasamentul ţărilor cu cea mai mică pondere a populaţiei vârstnice, situaţii mai bune la acest capitol înregistrând Irlanda (unde 29,3% din populaţie are 50 de ani şi peste), Cipru (32%), Luxemburg (32,8%), Slovacia (33,8%), Marea Britanie (35,7%) şi Polonia (36,2%).

„Există o serie de implicaţii econo­mice importante cu care România se va confrunta în următorii 10-15 ani, odată cu creşterea numărului de locuitori vârstnici. Cel mai mare pericol îl reprezintă, în primul rând, sistemele de asistenţă socială, care sunt un factor de tensiune în transferurile interge­neraţionale. Mai sunt câteva implicaţii cu privire la spiritul de inovaţie, pentru că există o teorie potivit căreia oamenii mai vârstnici sunt mai conservatori”, a explicat Bogdan Murgescu, istoric al economiei şi profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

Pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte ponderea ridicată a populaţiei cu vârstă de peste 50 de ani se află Germania (unde 42,5% dintre locuitori au peste 50 de ani), Italia (41,3%), Bulgaria (40,7%), Finlanda (40,1%) şi Portugalia (39,9%), media la nivelul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene fiind de 38,4%.

Totodată, România are o poziţie favorabilă în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea locuitorilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani. Cu o pondere de 48,2% a locuitorilor cu vârste între 15 şi 49 de ani din efectivul total al populaţiei de 20 de milioane de locutori, România se plasează astfel pe locul şase în Uniunea Europeană, după Cipru (51,8%), Slo­vacia (50,8%), Luxemburg (50,4%), Polonia (48,8%) şi Irlanda (48,7%). Pe ultimele locuri din Uniunea Euro­peană, cu cele mai mici ponderi ale populaţiei din intervalul de vârstă 15- 49 de ani, se află Finlanda (43,5%), Franţa (44,2%), Germania (44,4%), Italia (44,8%) şi Olanda (45,3%).

Însă situaţia demografică a României se va deteriora în următorii ani.

“Prelungirea duratei de viaţă, corelată cu scăderea natalităţii, duce la fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. România a ajuns în situaţia actuală pentru că a avut un nivel economic mai jos decât al altor state, dar şi ca urmare a politicii lui Ceauşescu de a mări unele generaţii. Însă vom trage ponoasele acestei politici în următorii ani (când generaţiile numeroase de <decreţei> vor ieşi la pensie – n.red.)”, a mai explicat profesorul Murgescu.

Scăderea natalităţii de după Revoluţie a accentuat decalajele din structura populaţiei României pe vârste. De aceea, România nu are o situaţie favorabilă în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea populaţiei tinere, cu vârste cuprinse în intervalul 0-14 ani, având în vedere că doar 15,5% dintre locuitorii ţării intră în această categorie. În state precum Irlanda, Franţa sau Marea Britanie ponderile sunt semnificativ mai mari, respectiv de 22%, 28,6% şi 17,6%, în timp ce media la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de 15,6%. Poziţii nefavorabile în raport cu România din punctul de vedere al populaţiei din intervalul de vârstă 0- 14 ani o au state precum Germania (unde 13% din populaţie are până în 14 ani), Bulgaria (13,7%) sau Italia (13,9%).

“Singurele soluţii posibile sunt legate de creşterea nivelului de pregătire a populaţiei şi lungirea perioadei de viaţă activă a locuitorilor, prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia vârstnică. Un nivel de pregătire mai bun al populaţiei înseamnă venituri mai mari, dar şi impozite mai mari (care să permită alimentarea bugetelor de pensii – n.red.). Acum nu ne dăm seama de pericolul pentru sistemul de asigurări sociale, dar într-un orizont de 10- 15 ani trebuie să facem nişte lucruri, altfel ne va durea capul foarte rău”, a mai spus profesorul Murgescu.

Potrivit unei analize realizate de Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice Vladimir Trebici al Academiei Române, România se află în al 26-lea an de declin demografic şi această evoluţie reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii .

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO