Eveniment

După 6 ani de „dezbateri“ despre care nimeni nu a auzit, preşedintele Iohannis a publicat „documentul-fanion“ cu care vrea să intre în istorie: „România Educată“. Cum se modifică şcoala şi care sunt ţintele pentru educaţie

După 6 ani de „dezbateri“ despre care nimeni nu a auzit, preşedintele Iohannis a publicat „documentul-fanion“ cu care vrea să intre în istorie: „România Educată“. Cum se modifică şcoala şi care sunt ţintele pentru educaţie

Autor: Răzvan Botea

18.07.2021, 10:01 4235

„România Educată“, un document de peste 137 de pagini a fost lansat la sediul guvernului, în prezenţa preşedintelui Iohannis.

Iată ce-şi propune el, între multe altele: „În 2030, elevii vor deprinde, prin educaţie, mecanisme de rezilienţă care să sprijine adaptarea acestora la incertitudini şi la situaţii de criză. Cu sprijinul întregii comunităţi educaţionale, aceştia vor fi cetăţeni responsabili în devenire, cu stimă de sine, capabili să se adapteze la dinamica socială a viitorului“.

Documentul abundă de asemenea clişee – este ceea ce istoricul francez Francoise Thom ar numi „limba de lemn“ (la langue de bois) – spui multe, ca să nu spui nimic sau ca să ascunzi adevărul (istoricul se referea la comunism cu precădere, dar obiceiurile se perpetuează).

Documentul care a fost adoptat de guvern în şedinţa de miercuri, prezidată de preşedintele României, a fost publicat integral în aceeaşi zi. Dezbaterile de la Cotroceni din zilele anterioare s-au învârtit în jurul unei sinteze de 13 pagini a documentului.

„Dintre ţintele concrete pe care ni le propunem, reamintesc scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, reducerea ratei de analfabetism funcţional, asigurarea com­petenţelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor, dezvoltarea învăţământului profesional, precum şi creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare“, a spus preşedintele Iohannis în deschiderea şedinţei de guvern.

Strategia România Educată include ţinte precum scăderea ratei de abandon şcolar, scăderea ratei de analfabetism funcţional, precum şi digitalizarea sistemului de învăţământ.

Finanţarea proiectului rămâne incertă însă, de vreme ce educaţia are an de an alocare insuficientă – sub 3% din PIB, la jumătate faţă de ţinta de 6% din PIB, atragerea de fonduri europene a fost o problemă, iar banii din PNRR, 3,6 mld. de euro pentru România Educată, sunt condiţionaţi de proiecte şi reforme, deci incerţi.

„Avem toate premisele pentru a prioritiza investiţiile în educaţie şi pentru a crea cadrul adecvat pentru reformele de care învăţământul românesc are atâta nevoie. Proiectul „România Educată“ are deja un sprijin financiar important prin intermediul PNRR, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 3,6 miliarde de euro – atât este prevăzut“, a mai spus Klaus Iohannis.

Administraţia Prezidenţială spune că a organizat de ani de zile consultări publice, însă despre care aproape nimeni nu a auzit. În document se vorbeşte despre 80 de evenimente şi proiecte şi consultări cu peste 12.400 de persoane.

Autorii strategiei propun o nouă lege a educaţiei, precum şi un sistem educaţional în care învăţământul secundar superior are trei filiere între care se poate trece prin testări specifice: filiera teoretică, vocaţională, profesională. Structura rămâne într-o oarecare măsură asemănătoare cu cea existentă, noutatea este introducerea unor colegii terţiare non-universitare, pentru absolvenţii de liceu fără bacalaureat, care pot să susţină şi să promoveze examenul ulterior. Accesul la educaţia universitară rămâne pe baza diplomei de bacalaureat.

Principalele ţinte ale strategiei România Educată:

► 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educaţie antepreşcolară;

► 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi vârsta pentru înscrierea obligatorie la şcoala primară participă la îngrijire timpurie şi educaţie;

► scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%;

► asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi;

► reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcţional astfel încât să ajungă la cel mult 20%;

► până în 2030, proporţia tinerilor în vârstă de 15 ani cu competenţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe, conform metodologiei testelor PISA, va scădea, ajungând sub 15%;

► proporţia elevilor de clasa a opta cu competenţe scăzute în domeniul informatic ar trebui să fie sub 15%;

► creşterea ratei de angajare a absolvenţilor de învăţământ profesional, până la 80% în primul an după absolvire;

► formarea a 15.000 de cadre didactice din învăţământul primar şi a 40.000 din învăţământul gimnazial pentru aplicarea noului curriculum centrat pe competenţe;

► minimum 30% din totalul cursurilor din învăţământul superior sunt opţionale;

► 20% dintre absolvenţii de învăţământ superior - licenţă şi master - vor participa la programe de mobilitate externă; minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani vor fi absolvenţi de studii superioare;

► creşterea finanţării educaţiei pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educaţie în statele membre ale UE.

AFACERI DE LA ZERO