• Leu / EUR4.9461
  • Leu / GBP5.7088
  • Leu / USD4.7286
Eveniment

Economia a dat semne de revenire în septembrie, susţinută de industrie, exporturi şi consum

Foto: Shutterstock

Autor: Claudia Medrega

11.11.2014, 00:08 1650

Economia românească a dat semne de redresare în luna septembrie, însă rămâne de văzut dacă avântul a fost suficient pentru revenirea în teritoriul pozitiv, după ce la ju­mătatea anului România a intrat în „recesiune tehnică“ (trimestrul 1 şi 2 au fost pe minus), iar trimestrul 3 a început cu stângul, lunile iulie şi august fiind destul de slabe.

Vineri vom afla primele date privind creşterea economică din trimestrul al treilea (T3), de la Institutul Naţional de Statistică. Comisia Europeană a anticipat deja că PIB-ul a crescut cu 1% în T3 faţă de trimestrul anterior, ceea ce înseamnă că România a ieşit din recesiunea tehnică.

Luna iulie a venit cu semnale preponderent negative de la economie, iar tendinţa de deteriorare a indicatorilor macro a continuat în august, după cum au indicat cifrele privind industria, vânzările de retail, exporturile şi construcţiile, confirmând scenariul încetinirii economiei. Septembrie a marcat însă o îmbunătăţire a tabloului macro, cu excepţia construcţiilor care au rămas, cel mai probabil, în teritoriul negativ.

Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, a fost un pilon important pentru economie. După trei luni de declin, producţia industrială a crescut în septembrie cu 2,4% faţă de august, evoluţia fiind determinată de ascensiunea ramurii prelucrătoare. Faţă de aceeaşi lună din anul trecut, producţia industrială a făcut în septembrie un salt de 6,1%. „Considerăm că evoluţia producţiei industriale în perioada ianuarie-septembrie 2014 a fost favorabil influen­ţată de impulsul cererii externe, dar şi de redinamizarea consumului privat. În prezent, industria internă pare să funcţioneze la ritmul potenţial, majorarea acestui ritm fiind dependentă de redinamizarea investiţiilor productive“, spune Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania şi cel care a semnalat primul că economia a intrat în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere.

În primele nouă luni producţia industrială a făcut un salt de 7,4% ca serie brută faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Însă analiştii spun că în trimestrul al treilea faţă de trimestrul al doilea producţia industrială s-a contractat, cu 1,2%.

Trendul producţiei industriale este corelat cu cel al exporturilor. Producţia agricolă bună şi noile capacităţi de producţie din industrie au determinat o creştere a exporturilor cu 10,2% în septembrie, până la un nou maxim istoric, de 4,9 mld. de euro. Ascensiunea exporturilor a fost stimulată în principal de creşterea vânzărilor în Uniunea Europeană, cu 13,7% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut.

Exporturile au susţinut economia în anii de criză, existând o corelaţie pozitivă între trendul acestora şi evoluţia PIB. Însă, cu toate că au fost un motor important pentru PIB, exporturile nu au avut suficientă forţă să tracteze toată economia, în special în perioadele în care s-a afundat în recesiune.

Căderea consumului nu poate fi com­pensată atât de uşor, având în vedere că economia românească a pierdut în criză 800.000 de locuri de muncă, din care numai 300.000 s-au recuperat, iar masa salarială a pierdut 11 mld. de euro pe an, din care nu s-a recuperat nimic.

Reluarea creditării, motorul care a susţinut consumul în perioada de boom, se lasă aşteptată, iar creşterea împrumuturilor în lei datorită scăderii dobânzilor nu poate com­pensa declinul încet şi sigur al creditării în valută. Sistemul bancar, nerestructurat la timp, a ajuns o frână pentru economie, valoarea lui adăugată fiind negativă, ceea ce influenţează nefavorabil eco­nomia.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că, personal, nu este mulţumit de maniera în care merge creditarea, în special în zona IMM-urilor. El a cerut băn­cilor să se ducă ele după clienţi. „Este bine ca băncile să se apropie de clienţii pentru că astfel vor găsi soluţii. Este treaba băncilor să dea credite. Apropierea de clienţi şi nu depărtarea de clienţi, adică situarea pe poziţii antagonice, va duce la creşterea creditării. Altfel, lichi­ditatea este suficientă, bani sunt, sunt chiar prea mulţi.“

Veştile bune de la producţia industrială, care reflectă îmbunătăţirea cererii externe, completează tabloul evoluţiilor pozitive venite de la alţi indicatori macro.

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populaţiei - avea în septembrie un plus de 6,1% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, pe serie brută. Pe ansamblul primelor nouă luni din 2014 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 7,4%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013.

Cifra de afaceri totală în consumul cu amănuntul a început să crească în septembrie anul trecut şi timp de 13 luni a avansat fără sincope, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, susţinută în principal de vânzările de bunurile nealimentare şi alimentare. Deşi INS a anunţat în ultimul an lună de lună o creştere a consumului, jucătorii din retailul alimentar au afirmat că este vorba doar de date statistice, nu de o realitate care se vede în coşurile de cumpărături.

Din tabloul evoluţiilor pozitive din acest an nu lipseşte inflaţia, care a atins minim istoric după minim istoric. Rata anuală a inflaţiei a ajuns în septembrie la 1,54%.

În acest an nu au lipsit însă şi semnele negative, care au venit de la construcţii.  Lucrările de construcţii inginereşti, adică de infrastructură, au scăzut puternic, primele opt luni ale lui 2014 aducând un declin de 28,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit ultimelor date publicate de Institutul de Statistică.

Scăderea construcţiilor de infrastruc­tură vine în contextul în care cheltuielile cu investiţiile au fost tăiate la sânge de stat, acestea scăzând cu circa 18% în perioada ianuarie-august, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Rămâne de văzut care va fi impactul agriculturii - componenta volatilă a PIB, dependentă aproape în totalitate de condiţiile meteo - asupra creşterii economice.

Contribuţia agriculturii la PIB se înregistrează în special în T3 şi T4.

Majoritatea bancherilor locali au anticipat pentru a doua jumătate a anului o frânare a economiei din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a performat foarte bine anul trecut. În consecinţă, ei au diminuat estimările privind creşterea PIB în anul 2014 de la 3% spre 2%, sau chiar sub acest nivel.

Şi Comisia Europeană a redus semnificativ prognoza privind evoluţia PIB-ului României în acest an, estimând un avans anual de 2%, faţă de o creştere de 2,8% estimată în iunie, potrivit prognozei economice de toamnă.

FMI anticipează un avans economic în acest an de 2,4%, în timp ce Banca Mondială estimează o creştere de 2,7%.

 

Cum a evoluat economia în primul semestru

România a revenit în groapa recesiunii tehnice după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracţie (T2 minus 0,9%, T1 minus 0,1%), iar evoluţia dezamăgitoare a PIB-ului a luat prin surprindere economiştii şi Guvernul, în timp ce oamenii de afaceri au susţinut că au resimţit de câteva luni evoluţia nefavorabilă a economiei, dar nimeni nu i-a ascultat.

Taxele noi (euroacciza şi taxa pe stâlp), lipsa măsurilor reale de încurajare a cererii, dar mai ales lipsa investiţiilor, atât ale statului, cât şi ale sectorului privat, au strangulat economia.

În termeni anuali, ritmul creşterii economice a încetinit de la 3,5% în 2013 la 2,4% în prima jumătate a anului. Exportul net a avut o contribiţie de Ă1% la creşterea economică de 2,4%, consecinţă a creşterii cu 12,8% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu creşterea mai redusă a volumulului importurilor de bunuri şi servicii, cu 10,6%. În schimb, cererea internă a avut o contribuţie de doar 0,3 puncte procentuale la ritmul anual al PIB în trimestrul doi în condiţiile în care creşterea consumului privat (cu 3,9% an/an) şi a consumului public (cu 3,8% an/an cel individual şi cu 1,1% cel colectiv) a fost contrabalansată de declinul formării brute de capital (cu 13,3% an/an).

 

Comerţul a crescut cu circa 6% în septembrie

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populaţiei - avea în septembrie un plus de 6,1% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, pe serie brută. Creşterea comerţul cu amănuntul - ce include atât alimentele, cât şi bunurile nealimentare şi carburanţii - a fost susţinută de vânzările de electrocasnice, mobilă şi haine sau cosmetice, care au avut creşteri de 11,3%. La polul opus vânzările de carburanţi au scăzut în septembrie.

Cifra de afaceri în comerţul de alimente, băuturi şi tutun a crescut în luna septembrie în serie brută cu 7,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai mic avans din ultimele patru luni. Avansul comerţului cu amănuntul pe serie ajustată a fost în septembrie de 5,8%. Pe ansamblul primelor nouă luni din 2014 volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată cu 7,4%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013.

Cifra de afaceri totală în consumul cu amănuntul a început să crească în septembrie anul trecut şi timp de 13 luni a avansat fără sincope, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, susţinută în principal de vânzările de bunurile nealimentare şi alimentare. Deşi INS a anunţat în ultimul an lună de lună o creştere a consumului, jucătorii din retailul alimentar au afirmat că este vorba doar de date statistice, nu de o realitate care se vede în coşurile de cumpărături. Datele anunţate de INS privind evoluţia cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul nu iau în calcul inflaţia, însă iau în calcul expansiunea reţelelor de comerţ. În fiecare din ultimii ani retailerii internaţionali au continuat să se extindă, în pofida scăderii consumului, în încercarea de a câştiga o cotă de piaţă cât mai mare.

 

Creditarea a rămas în teritoriu negativ

Volumul de credite acordate în septembrie de către bănci populaţiei şi companiilor a fost în scădere cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creditele noi, majoritatea în lei, sunt insuficiente pentru a compensa deteriorarea portofoliilor de împrumuturi în valută.

Creditarea în lei a crescut în septembrie cu 8%, dar finanţările în valută s-au diminuat cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Componenta creditelor de consum acordate în monedă locală însumau 23,6 mld. lei la sfârşitul lunii septembrie, fiind în creştere cu aproape 2% sau echivalentul a 300 mil. lei comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În privinţa creditelor de consum în valută, acestea s-au redus în septembrie cu circa 16%, iar evoluţia lunară a fost tot una negativă.

 

Producţia industrială a continuat să crească

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a făcut în septembrie un salt de 6,1% pe serie brută şi 4,9% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Ascensiunea producţiei industriale a fost susţinută de creşterea industriei prelucrătoare, în timp ce industria extractivă şi producţia de energie şi gaze au fost în teritoriul negativ. Industria a fost cel mai important motor al economiei, contribuind la creşterea PIB de 3,9% din primul trimestru, şi a susţinut economia şi în trimestrul al doilea.

În primele nouă luni producţia industrială a făcut un salt de 7,4% ca serie brută datorită creşterii industriei prelucrătoare (+8,8%) şi industriei extractive (+0,6%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,6%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, creşterea producţiei industriale a fost de 8,5% în primele nouă luni ale anului.

În 2013 industria a avut cea mai importantă contribuţie la creşterea economică, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creştere a fost agricultura, datorită producţiei agricole excepţionale. Unii analişti au anticipat că este posibil să vedem în acest an o rotaţie a surselor de creştere economică, scăderea contribuţiei producţiei industriale urmând să fie compensată de redresarea consumului şi a investiţiilor. În timp ce consumul s-a revigorat, investiţiile sunt însă în declin puternic. Evoluţia producţiei industriale este corelată cu trendul exporturilor.

 

Exporturile au făcut un salt de peste 10%

Exporturile au crescut în septembrie cu 10,2% ajungând la un nou maxim istoric, de 4,9 mld. de euro. Ascensiunea exporturilor a fost stimulată în principal de creşterea vânzărilor în Uniunea Europeană, cu 13,7% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Exporturile în afara spaţiului comunitar au înregistrat în septembrie un avans de doar 2,7%.

Ritmul de creştere a exporturilor faţă de septembrie 2013 a fost sub cel al importurilor, de 10,7%. Pe ansamblul primelor nouă luni ale anului exporturile României au atins nivelul de 39,1 mld. euro, iar importurile au totalizat 43,4 mld. euro, în creştere cu 7,1%, respectiv 6,6%, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2013.

În prima jumătate a anului exporturile au susţinut economia. Exportul net a avut o contribuţie de +1% la creşterea economică de 2,4%, consecinţă a creşterii cu 12,8% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu creşterea mai redusă a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 10,6%. Unii analişti au anticipat o încetinire a ritmului de creştere a exporturilor în a doua jumătate a anului, în contextul frânării marilor economii europene, însă au estimat că volumul pe ansamblul anului 2014 poate rămâne în jurul maximului de anul trecut, de 50 mld. euro.

 

Excedent bugetar în primele nouă luni

Bugetul general a fost pe excedent în primele nouă luni ca urmare a încasării celei de-a doua tranşe a impozitului pe construcţii speciale, dar mai ales a reducerii cheltuielilor de capital cu 2,5 miliarde de lei faţă de ianuarie - septembrie 2013 şi ajustarea cu aproape un miliard de lei a cheltuielilor pentru proiecte finanţate cu fonduri europene nerambursabile.

Deficitul stabilit în legea bugetului este de 2,2% din PIB, iar cum bugetul este pe un excedent uşor şi surprinzător (0,06% din PIB în septembrie faţă de un deficit de 0,24% din PIB în august), înseamnă că guvernul are „spaţiu fiscal“ în ultimele trei luni din an să cheltuiască din împrumuturi peste 14 miliarde de lei. Coincidenţă sau nu, acest lucru se întâmplă în lunile de campanie electorală.

Veniturile bugetului consolidat au crescut în primele nouă luni ale anului cu 5,5% comparativ cu perioada similară a lui 2013, dar sunt încă departe de ritmul de 8% pe care ar trebui să-l înregistreze pentru a se încadra în ţinta de venituri fixată în legea bugetului (venituri de 216 miliarde de de lei faţă de 200 miliarde de lei în 2013). Pe partea de cheltuieli, cel mai mult au avut de suferit cheltuielile de capital (investiţiile din buget), cu un minus de 23,7%, declinul fiind însă mai redus decât cel din august, când se înregistra un minus de 29,5%.

Cheltuielile totale pentru investiţii (cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) au fost de 16,5 miliarde de lei, respectiv de 2,5% din PIB, faţă de 19,4 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului precedent (- 15%). Cheltuielile bugetului general consolidat au fost mai mici cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

 

Inflaţia a ajuns în septembrie la 1,54%

Preţurile de consum au crescut în septembrie cu 0,12%, iar inflaţia anuală a urcat la 1,54%. Evoluţia a fost influenţată de scumpirea alimentelor cu aproximativ 0,2% faţă de august şi creşterea preţurilor mărfurilor nealimentare şi a tarifelor serviciilor cu 0,1% fiecare.

Comparativ cu septembrie 2013, alimentele s-au ieftinit cu 0,02%, în timp ce preţurile la mărfurile nealimentare şi la servicii au urcat cu 2,4% fiecare. La alimente cel mai mult s-au ieftinit cartofii, cu 24,4%, faţă de luna august, urmaţi de legume şi conserve de legume, cu 2,2%, precum şi de zahăr, cu 1,95%. Pe de alte parte, cele mai mari creşteri de preţuri au fost la citrice şi alte fructe meridionale (+10,08%), fructe şi conservele din fructe (+4,63%) şi ouă (+3,13%).

La mărfurile nealimentare, singura ieftinire s-a înregistrat la autoturisme şi piese de schimb, de 0,07%. În cazul serviciilor, tarifele pentru îngrijiri medicale şi pentru alte servicii au crescut cel mai mult, cu 0,68% fiecare, urmate de abonamente auto (+0,42%) şi chirii (+0,37%).

Cel mai mult s-au ieftinit serviciile de transport aerian (-0,34%) şi cele de poştă şi telecomunicaţii (-0,22%). În august, inflaţia anuală a fost de 0,84%. Minimul acestui an, de 0,66%, a fost atins în iunie. BNR a redus prognoza privind inflaţia în acest an de la 2,2% la 1,5% şi de la 3% la 2,2% în 2015.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9461
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9454
Azi: 4.7286
Diferență: -0,291
Ieri: 4.7424
Azi: 5.7088
Diferență: -0,7597
Ieri: 5.7525
Azi: 4.9311
Diferență: -0,3133
Ieri: 4.9466