• Leu / EUR4.7354
  • Leu / GBP5.3123
  • Leu / USD4.2654
Eveniment

Economistii încep să se gândească la ce se va întâmpla din toamnă cu economia României, având în vedere scăderile care se întâmplă în Europa: Probabil că taxele nu vor creşte, dar nu ar fi de mirare ca deficitul fiscal să ajungă chiar la 4% din PIB

Economistii încep să se gândească la ce se va întâmpla din toamnă cu economia României, având în vedere scăderile care se întâmplă în Europa: Probabil că taxele nu vor creşte, dar nu ar fi de mirare ca deficitul fiscal să ajungă chiar la 4% din PIB

Autor: Iulian Anghel

26 iul 2019 6326

Deficitul bugetar pe primele cinci luni din an a sărit de 1,4% din PIB. Cum minuni nu se întâmplă pe toate drumurile, este de presupus că deficitul s-a adâncit în iunie şi atunci întrebarea: cum va fie el acoperit? Vor fi restrânse drastic cheltuielile? Cum? Vor fi majorare taxele? Care?

„Având în vedere conjunctura politică, vor fi făcute destule eforturi ca taxele să nu crească. Se va acţiona pe partea de reduceri modice de cheltuieli. Însă nu va fi de ajuns şi, cel mai probabil, ţinta de deficit de 3% din PIB va fi depăşită“, comentează economistul Aurelian Dochia. La nivelul UE, de altminteri, arată economistul, tonul în privinţa ţintelor de deficit stabilite în Tratatul de la Maastricht s-a mai înmuiat. FMI a lăsat biciul jos, situaţia din Italia nu mai reprezintă o monstruozitate bugetară pentru restul UE, flexibilitatea devine o normă, prin urmare administraţia de la Bucureşti va avea parte de clemenţa la care nu putea spera acum câţiva ani, mai comentează economistul.

Guvernul ar urma să aprobe săptămâna viitoare prima rectificare bugetară din acest an şi, pe măsură ce această dată se apropie, ministrul finanţelor Eugen Teodorovici sondează susţinerea publică pentru diferite scenarii de majorare a veniturilor şi de reducere a cheltuielilor: ba impozitarea suplimentară a pensiilor mari, ba restricţii pentru călătoriile pe CFR ale studenţilor. Constrângerile bugetare sunt mai mari ca niciodată. Ionuţ Dumitru, economist – şef al Raiffeisen Bank aminteşte: cheltuielile de personal au ajuns, după calculul Comisiei Europene, la 11,9% din PIB, iar cheltuielile sociale (care includ şi pensiile) la 11% din PIB. În total, prin urmare, 23% din PIB. Este foarte mult, iar situaţia este cu atât mai gravă cu cât veniturile fiscale ar urma să fie în acest an doar de 27,5% din PIB, ceea ce înseamnă că 83% din veniturile fiscale ale statului merg în salarii şi pensii: „Dacă lucrurile continuă aşa, în curând riscăm să ajungem ca veniturile fiscale ale statului să nu mai poată acoperi cheltuielile cu pensiile şi salariile. Calculul lui Dumitru nu include majorarea pensiilor care ar urma să se aplice din toamnă, caz în care cheltuielile sociale ar putea atinge 14% din PIB.

„În momentul de faţă, după datele la cinci luni şi în lipsa unor măsuri concrete, deficitul nu poate fi menţinut sub pragul de 3% din PIB şi poate trece chiar de 4% din PIB. Nu ştiu ce măsuri are în vedere guvernul, dar, fie că alege să majoreze veni­turile, fie să reducă cheltuielile, măsurile tre­buie să fie serioase“, comentează Dumitru.

Economistul Laurian Lungu spune, la rândul său, că va fi destul de dificil ca deficitul să fie menţinut la sub 3% din PIB, mai ales că guvernul miza la începutul anului, la venituri, pe sumele obţinute din vânzarea licenţei 5 G. Or, este greu de crezut că aceşti bani vor veni în 2019. În plus, arată el, pentru a se putea menţine în ţinta de deficit de 3% din PIB în 2018, guvernul a îngheţat plăţile în decembrie, însă deficitul a explodat în martie curent când factura a trebuit totuşi onorată. Aceste mici trucuri care pot fi ascunse de datele lunare dispar la analiza pe o medie mobilă de 12 luni: „La o astfel de analiză pe care am făcut-o, deficitul bugetar - în condiţiile în care nimic din situaţia prezentă nu s-ar schimba – ar ajunge la 3,8% din PIB. Asta, în condiţiile în care cheltuielile nu au explodat, pentru că, să nu uităm, în primele trei luni s-a mers pe bugetul din 2018, întrucât legea bugetului nu fusese aprobată.

Şi încă: calculul este făcut fără a se ţine seamă de majorarea pensiilor care ar urma să se petreacă din toamnă. Incluzând efortul financiar pentru majorarea pensiilor, deficitul creşte cu încă 0,8% din PIB, până la 4,6% din PIB, comentează Lungu. Peste această complicată bătaie de cap s-ar putea abate şi realitatea ca veniturile să fie afectate de o reducere a creşterii economice, având în vedere că bugetul se bazează pe un avans al economiei de 5,5%.

„Probabil că avansul economiei va fi undeva pe la 3%. Este o situaţie complicată şi este imposibil ca, fară măsuri de mare impact, deficitul să fie menţinut la sub 3% din PIB“, comentează Lungu.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7354
Diferență: 0,0761
Ieri: 4.7363
Azi: 4.2654
Diferență: -0,4411
Ieri: 4.2946
Azi: 5.3123
Diferență: 0,5813
Ieri: 5.2937
Azi: 4.3212
Diferență: -0,1617
Ieri: 4.3363