Eveniment

Economiştii mizează pe o creştere economică medie de 4% în 2016, dar nu uită de riscuri

Economiştii mizează pe o creştere economică medie de 4% în 2016, dar nu uită de riscuri

Autor: Iulian Anghel, Liviu Popescu

22.01.2016, 00:07 1145

PIB-ul va creşte peste cel din 2015, se va situa uşor sub 4%, va fi peste 5% - sunt doar câteva răspunsuri date de economiştii chestionaţi de ZF la început de an în legătură cu evoluţia economiei în acest an, cu plusurile/minusurile sau pericolele care o pândesc.

Datele statistice pe care INS le va publica în februarie vor indica foarte probabil că economia a crescut anul trecut cu 3,5 – 4%. Sau, dacă am da la o parte agricultura, creşterea ar fi fost de peste 5%, după cum a susţinut recent guvernatorul Mugur Isărescu. O creştere chiar peste această cifră este întrevăzută în 2016. Întrebarea pe care şi-o pun economiştii este: cu ce preţ va fi obţi­nută această creştere?

Economia a crescut în 2015 având ca principal motor consumul. Consumul a crescut cu 7% (date la zece luni) stimulat de reducerea TVA, de un acces mai uşor la credite şi de unele majorări salariale. După trei ani de cădere, investiţiile au început să crească începând cu al patrulea trimestru din 2014 şi au continuat în 2015, dar modest, iar rezultatul lipsei investiţiilor s-a văzut în evoluţia producţiei industriale, care are al doilea cel mai redus ritm de creştere din ultimii şase ani, de 2,6% la 11 luni.

Guvernul şi-a fundamentat bugetul pe 2016 pe o creşetere economică de 4,1% dublând însă această creştere cu un deficit major, de 3% din PIB, un lucru destul preocupant având în vedere că el nu este cauzat de accelerarea programelor de investiţii, singurele de natură să asigure sustenabilitatea pe termen lung a unei creşteri economic de substanţă, după cum afirmă Radu Crăciun, economist-şef al BCR, cea mai mare bancă din sistem.

Cum va fi prin urmare 2016 având în vedere faptul că tot de la consum se aşteaptă avansul, lucru ce ar putea pune însă în pericol unele fundamente, cum ar fi contul curent al balanţei de plăţi?

Anul 2016 va fi un an „al forţelor contradictorii“, remarcă Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, care crede că 2015 a fost cel mai bun an pentru economie de la revoluţie încoace: „Reuşita anului economic 2016 va depinde foarte mult de atitudinea mixului intern de politici economice şi aici ne referim, în principal, la continuarea reformelor structurale. Relaxarea fiscal-bugetară fără continuarea reformelor structurale în anul electoral ar putea influenţa nefavorabil corola stabilităţii macrofinanciare, cu implicaţii în ceea ce priveşte costurile de finanţare şi potenţialul economic pe termen mediu-lung.“

Acelaşi lucru îl observă şi Radu Crăciun, de la BCR: evoluţia din 2015 a fost una bună, decizia de reducere a TVA a avut consecinţe pozitive, pe plan economic şi social. Dar implicaţiile au fost bune pentru că s-au petrecut pe un teren de stabilitate macroeconomică solid. Iar provocarea anilor ce vin este chiar păstrarea acestei macrostabilităţi: „Din acest motiv, creşterea spectaculoasă a deficitului bugetar în 2016 până aproape de 3% este un motiv de preocupare, mai ales în condiţiile în care nu este cauzată de accelerarea programelor de investiţii, singurele de natură a asigura sustenabilitatea pe termen lung a unei creşteri economice de substanţă“.

Creşterea economică din 2016 se va baza, în principal, tot pe consum, având în vedere noua rundă de reducere a TVA la 20% şi majorările de salarii, dar şi anul electoral care va conduce la creşterea consumului public, cum se întâmplă frecvent în ani electorali. Guvernul şi-a construit bugetul pe prognozele Comisiei Naţionale de Prognoză, iar acestea pariază în 2016 pe o creştere de consum de 4,2%, în vreme ce investiţiile – al doilea motor al economiei – ar urma să crească cu 6,2%. „Consumatorii vor fi mai optimişti mai ales în prima parte a anului, când puterea de cumpărare a gospodăriilor va fi îmbunătăţită de tăierile de TVA, iar cei care lucrează în domeniul public vor beneficia de creşterile de salarii anunţate. Consumul public este de aşteptat să crească, având în vedere că avem an electoral“, spune Rozalia Pal, economistul-şef al Garanti Bank. Potrivit acesteia, serviciile vor rămâne şi în 2016 unul dintre cei mai mari contribuitori la creşterea economică, în mod special sectoarele IT&C şi imobiliare.

„Măsurile de creştere a salariilor şi de reducere a fiscalităţii vor continua să-şi facă simţită influenţa şi în 2016, creând condiţii pentru o crestere de 3,5 - 4%“, comentează şi economistul Aurelian Dochia, în vreme ce economistul-şef al ING Bank Ciprian Dascălu subliniază: „Estimăm o accelerare a creşterii economice în 2016 la 4,2% de la 3,9% în 2015, consumul fiind principalul motor pe fondul creşterii veniturilor disponibile ca urmarea a reducerii de taxe şi a creşterilor salariale“.

Partea mai puţin plăcută a extinderii consumului este subliniată de Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania: cererea externă netă ar putea contribui negativ la dinamica PIB-ului, pe fondul unei creşteri a importurilor cu un ritm mai puternic decât dinamica exporturilor (8,7% an/an vs 7,9% an/an).

Ce se va întâmpla însă cu investiţiile, care, după cum spune Crăciun, sunt singurele care pot asigura creşterea de durată a PIB?

De departe cel mai optimist este, în această privinţă, Andrei Rădulescu: „Ne aşteptăm ca investiţiile productive să fie susţinute de factori precum momentul favorabil din sfera consumului privat; premisele de accelerare a economiei zonei euro (cu impact pentru exporturile româneşti); ameliorarea climatului din piaţa creditului; pers­pectivele de majorare a investiţiilor straine directe.“

Pentru Rozalia Pal, evoluţia investiţiilor depinde foarte mult de capacitatea României de atrage cât mai rapid fondurile disponibile de la UE şi de a reporni proiectele mari de investiţii în infrastructură care ar putea fi însă încetinite de anchetele în desfăşurare şi de anul electoral, în sensul în care marile investiţii ar putea fi sacrificate în favoarea celor mici şi mai vizibile pentru electorat.

Pentru Radu Crăciun, tabloul investiţiilor a fost amestecat în 2015, în condiţiile în care investiţiile private au dat semne timide de relansare, în timp ce declinul investitiilor publice a continuat.

„Din punctul de vedere al percepţiei investitorilor străini, România traversează probabil una dintre cele mai faste perioade din istorie, lucru de altfel reflectat şi de dobânzile deosebit de scăzute la care reuşeste să se finanţeze (între 3-4% în valută şi în medie 3% la lei - n.red).“

Or, ca aceste lucruri să continue, trebuie păstrată macrostabilitatea şi încurajate investiţile, singurele care pot asigura o creştere consistentă a PIB pe termen lung. subliniază Crăciun.

În ceea ce priveşte faptul că 2016 este un an electoral, economiştii au şi nu au temeri. În primul rând ei spun că un guvern tehnocratic are mai multe pârghii de rezistenţă în faţa abuzului populismelor.  

„Un guvern tehnocrat implica riscuri mai scăzute de derapaje fiscale înaintea alegerilor. Totuşi, nu este exclus ca în apropierea alegerilor Legislativul să aprobe legi populiste care pot pune presiune pe cheltuielile bugetare“, opinează Ciprian Dascălu, în vreme ce Aurelian Dochia subliniază: „Faptul ca avem un <guvern tehnocrat> ar trebui să ne protejeze într-o oarecare măsură de derapajele care apar de obicei în anii electorali mai ales în privinţa finanţelor publice. S-ar putea totuşi dovedi ca nici guvernul tehnocrat nu poate să scape de presiunile politice ale anilor electorali tocmai pentru ca nu are o susţinere politică suficient de solidă“.

Riscurile externe pentru economie în 2016?

„Exista şi riscuri care vin din exterior: ce se va întâmpla în Uniunea Europeană? Cum va evolua situaţia din Orientul Mijlociu? Criza din Ucraina? Ce efect va avea asupra economiei mondiale decizia Rezervei Federale Americane de a începe creşterea dobânzilor? Sunt multe necunoscute care pot afecta şi mersul economiei româneşti, deşi fundamental perspectivele acesteia sunt bune“, arată Aurelian Dochia.

 

Mugur Isărescu, guvernator BNR

Accelerarea creşterii economice în trimestrul III 2015 (până la 3,6%) a fost susţinută de expansiunea consumului privat, pe fondul creşterii veniturilor nominale ale populaţiei, al redresării activităţii de creditare, al reducerii impozitării indirecte şi al sporirii încrederii în economie. Excluzând impactul agriculturii – sector puternic afectat de randamentele scăzute ale culturilor de toamnă – produsul intern brut a înregistrat cel mai alert ritm anual din perioada postcriză (peste 5%).

Nu este o situaţie uşoară să ai inflaţie negativă, dar în acelaşi timp să vezi creşteri de venituri de 6-7% pe an. Dacă se dă la o parte anul agricol nefavorabil, este o creştere de 5% în 2015. Ce îşi dorea şi Ziarul Financiar. Dar cu o stimulare dezechilibrant de mare a consumului.

 

Cifrele bugetului pe 2016

Creşterea economică: 4,1%

PIB nominal: 746,6 mld. lei

Deficit cash: 2,8% din PIB (21 mld. lei)

Deficit ESA: 2,95% din PIB

Deficit structural: 2,73% din PIB (faţă de 1% din PIB convenit anterior cu UE în cadrul mecanismului MTO - Medium Term Objective)

Inflaţia medie: 0,5%

Veniturile bugetului general consolidat: 31% din PIB (231 mld. lei)

Cheltuielile bugetului general consolidat: 33,8% din PIB (252 mld. lei)

Cheltuielile de investiţii: 5,1% din PIB (37,7 mld. lei)

AFACERI DE LA ZERO