• Leu / EUR4.9427
  • Leu / GBP5.4791
  • Leu / USD5.1135
Eveniment

Exasperaţi că fiii şi nepoţii lor nu intră la liceele de prestigiu din Bucureşti şi din ţară, „ştabii” – oameni cu putere politică sau financiară – au făcut un lobby puternic şi sunt pe cale să obţină ca marile Colegii să organizeze examene separate de admitere din clasa a opta în clasa a noua

Exasperaţi că fiii şi nepoţii lor nu intră la liceele de prestigiu din Bucureşti şi din ţară, „ştabii” – oameni cu putere politică sau financiară – au făcut un lobby puternic şi sunt pe cale să obţină ca marile Colegii să organizeze examene separate de admitere din clasa a opta în clasa a noua

Colegiul Naţional Sfântul Sava a trecut pe poziţia a doua în topul celor mai bune licee din Bucureşti, cu ultima medie de admitere de 9,66

Autor: Ramona Cornea

22.07.2022, 08:25 11857

„Reforma” educaţiei: „ştabii“ fac presiuni să-şi vadă copiii în cele mai bune licee şi le vor scoase din alocarea Evaluării Naţionale.

Experienţa admiterii din clasa a patra în a cincea în aşa-numitele Colegii care au şi clase de gimnaziu arată că admiterea depinde de fapt de „meditaţiile” cu profesorii din şcolile respective.

Exasperaţi că fiii sau rudele lor sunt alocaţi pe merit în urma rezultatelor la Evaluarea Naţională, ajungând în licee care nu sunt pe măsura averii sau a poziţiei lor politice, „ştabii“ României au făcut presiuni imense la Ministerul Educaţiei şi sunt pe cale să obţină scoaterea Colegiilor Naţionale din sistemul Evaluării Naţionale.

Ca urmare, potrivit aşa-zisei reforme a educaţiei promovată de preşedintele Klaus Iohannis, anumite colegii naţionale ar putea să-şi facă propriile programe de admitere. Experienţa claselor V-VIII – pe care unele dintre aceste colegii le au şi despre care probabil puţini părinţi ai elevilor de I-IV ştiu că există - arată că admiterea în acestea depinde de fapt de „meditaţiile” cu profesorii respectivi.

Unul dintre cele mai democratice siste­me de evaluare din România riscă să fie distrus prin iniţiativa acestui ministru al edu­caţiei, Sorin Cîmpeanu, sprijinit de preşe­dintele Klaus Iohannis. Nu se ştie da­că a avut vreo influenţă în redactarea acestui proiect de lege soţia sa Carmen Ioha­nnis, care este profesoară de limba engleză în Sibiu, la Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr.

În loc ca statul să creeze şcoli puternice de tipul şcolii turce, şcolii britanice, şcolii franceze din Bucureşti, care dispun de infrastructură si care atrag copii din familii cu venituri mari, această reformă în loc să aducă ceva în plus ar putea să strice ceva ce merge.

Surse apropiate Ministerului Educaţiei spun că s-au făcut presiuni imense în ultimii ani ca fiii şi fiicele „ştabilor” – oameni cu bani sau cu puternice legături politice – să poată accesa aceste licee de prestigiu, numite colegii naţionale, în condiţiile în care mediile de acolo sunt foarte mari.

De exemplu, în top cinci licee din Bucureşti – Colegiul Naţional Tudor Vianu, Colegiul Naţional Sfântul Sava, Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, Colegiului Naţional Spiru Haret şi Colegiul Naţional Mihai Viteazul -  se intră cu o medie de peste 9,50. 

Florica Alexandrescu, director al Colegiului Naţional Ion Creangă din Bucureşti, unde ultima medie de admitere de anul acesta a fost de 9,27, este totuşi de părere că un concurs propriu de admitere ar face o triere a celor mai buni elevi.   

„Nu s-a cerut în mod expres (concursul de admitere propriu – n.red.), dar este o idee bună. Media de la evaluarea naţională este făcută şi cu media din clasele V-VIII, nu cu mult, dar există. Având în vedere că evaluarea nu este unitară pe toată ţara sau pe tot Municipiul Bucureşti, există diferenţe. Atunci, a organiza o admitere cu subiecte elaborate la acelaşi nivel s-ar face o triere a celor mai buni elevi. Colegii naţionale, în special cele care au o reuşită de peste 98% la examenul de bacalaureat ar beneficia de o triere a elevilor”, a spus Florica Alexandrescu pentru ZF. 

De cealaltă parte, unii părinţi cred că aceste concursuri de admitere proprii ale Colegiilor Naţionale ar pune o presiune imensă pe umerii copiilor şi ai părinţilor.

„Eu cred că nu este corectă organizarea admiterii în felul acesta, este o presiune imensă pe copii şi pe părinţi. Ca să intre la unul dintre aceste colegii, un copil ar trebui să se pregătească timp de doi ani de zile cu meditaţii cu profesorii de acolo. Sunt bani investiţi de părinţi acolo, este o presiune imensă pe copil. Dacă sunt 26 de locuri la o clasă a unui astfel de colegiu şi aplică 150 de copii care au făcut pregătire, ce se întâmplă cu cei care nu intră? Ei vor da examenul de evaluare naţională din nou, vor trece din nou printr-o experienţă care pune presiune pe ei”, a spus pentru ZF Alexandra, mama unei eleve de la Colegiul Naţional Sfântul Sava, unde ultima medie de admitere de anul acesta a fost de 9,66.

În plus, ea este de părere că admiterea pe baza unui astfel de concurs nu ar ridica media unei clase, ba chiar ar putea să o scadă.

„Fiica mea este elevă la Colegiul Naţional Sfântul Sava. Sunt copii foarte buni pentru că au intrat cu o medie foarte înaltă şi au trebuit să lucreze foarte mult pentru acest rezultat.  În toţi anii de liceu, media clasei este aceeaşi. Nu cred că va creşte media unei astfel de clase dacă se va organiza tipul acesta de admitere, ba chiar poate scădea. La noi nu s-a schimbat nimic în notele elevilor din clasă după doi ani de şcoală şi nu cred că un copil care a luat aproape 10 la examenul de Evaluare Naţională nu poate să-şi menţină aceleaşi note în liceu”, a explicat ea.

De asemenea, Alexandra punctează că elevii au o şansă dacă se intră la liceu pe baza Evaluării Naţionale, iar un copil de nota 10 la o şcoală oarecare din Bucureşti are şi el acces la cel mai bun colegiu, nu doar cei care se pregătesc cu profesorii de la şcolile respective.

Conform proiectului de lege, aceste Colegii Naţionale ar urma să organizeze concursuri înainte de Evaluarea Naţională, cu propriile subiecte şi formate de subiecte. Probabil că aceste subiecte vor fi formulate chiar de profesorii din colegiile respective, astfel încât accesul la ei va deveni elementul cheie de succes pentru acest examen.

Aceeaşi situaţie este de fapt experimentată de aceste colegii pentru clasele V-VII organizate de ele, unde, pentru a intra, copiii de clasa a patra trebuie să facă pregătire cu acei profesori care predau, care fac subiectele.

Spre exemplu, Victor are un copil de clasa a V-a care a dat admiterea la un astfel de colegiu din Bucureşti.

„Am un copil care a încercat să intre în clasa a V-a la un liceu care organizează clase de tip colegiu din Sectorul 5, care nu se află în topul colegiilor din Bucureşti. Concurenţa a fost foarte mare, pe 52 de locuri au fost câteva sute de copii, două – trei sute, oricum au fost mai mult de cinci pe un loc. Eu aveam informaţii încă dinainte de concurs că lucrurile nu sunt întocmai transparente şi corecte. Am găsit până la urmă un profesor de acolo şi a făcut copilul pregătire la matematică, dar doar o lună – două, foarte puţin”, a spus el pentru ZF. 

Mai mult, părinţilor le este greu să ajungă la profesorii din colegiul respectiv cu care copiii lor ar trebui să facă meditaţii pentru a putea trece examenul, unul despre care Victor spune că are subiecte asemănătoare cu cele ale unei olimpiade pe ţară. 

„Este greu de dat de profesorii de acolo, ajungi la ei prin cunoştinţe. Ca să fii în graţiile directoarei colegiului, trebuie să ai referinţe, trebuie să fii recomandat de cineva important. Copilul a luat nota maximă la matematică, iar la română, unde se spunea că testează creativitatea, subiectivitatea, a obţinut un punct din cele trei totale. Evident că acolo era o foarte mare subiectivitate. Am contestat punctajul şi mi s-a spus că nu am cum să contest <<competenţa şi profesionalismul>> profesorilor din şcoală”,  spune Victor.

De fapt, frustrarea celor îşi dau copiii la clasele de V-VIII din colegii este că, deşi urmează cursuri la V-VIII în colegiile respective, pentru că nu sunt suficient de buni la învăţătură unii nu mai reuşesc să ajungă la acelaşi liceu unde au urmat clasele V-VIII.

Puterea financiară şi politică a celor interesaţi să excludă Colegiile Naţionale din sistemul Evaluarea Naţională a fost atât de mare încât au reuşit să introducă pe agenda publică un proiect de lege în acest sens.

Ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că cererea din partea Colegiilor Naţionale de a organiza propriile examene de admitere nu este una recentă, ci că a apărut acum mulţi ani.

„Este vorba de o solicitare ce datează de circa 15 ani din partea Colegiilor Naţionale de avea dreptul de a organiza admiterea la nivel de colegiu. (...) În total avem peste 200 de Colegii Naţionale în România în acest moment”, spunea ministrul Cîmpeanu într-o conferinţă de presă de săptămâna trecută, publicată online de Ministerul Educaţiei.

În plus, nu este clar încă cine se ocupă de elaborarea subiectelor pentru aceste concursuri de admitere. Ministrul Cîmpeanu afirma că subiectele ar putea să nu fie elaborate de Colegiile Naţionale, ci de Societatea de Ştiinţe Matematice din România şi de Institutul de Lingvistică, de Academia Română, de colective externe de experţi, de colective de profesori dintr-un grup de 10-12 colegii, însă proiectul de lege aflat în dezbatere îl contrazice.

”Unităţile de învăţământ liceal cu statut de Colegiu naţional pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare. Restul locurilor se ocupă prin repartiţie computerizată, în urma susţinerii Evaluării Naţionale”, scrie în Articolul 74 al proiectului de lege publicat de Ministerul Educaţiei.

Titlul de Colegiul Naţional se acordă prin un ordin de ministru publicat în Monitorul Oficial în anul 2013, pe vremea ministrului Remus Pricopie. Astfel, pentru a primi titlul de Colegiu Naţional se acordă instituţiilor de învăţământ pe baza perioadei de activitate, de peste 75 de ani, pe baza rezultatelor înregistrate de elevi la concursuri şi examene, precum şi pe baza calităţii cadrelor didactice. În ceea ce priveşte cadrele didactice, se ia în considerare ce grade didactice au ei, dacă au un doctorat sau dacă se implică în cercetare ştiinţifică şi pedagogică.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9427
Diferență: -0,0202
Ieri: 4.9437
Azi: 5.1135
Diferență: 0,8998
Ieri: 5.0679
Azi: 5.4791
Diferență: -2,6526
Ieri: 5.6284
Azi: 5.1775
Diferență: 0,3995
Ieri: 5.1569