Ancheta DNA, cu prejudiciu de 3 mil. euro are ca ţintă o piaţă „de mărunţiş“, cea a îngrijirii la domiciliu, dar se pune problema cum se cheltuie anual cele 29 mld. lei „administrate“ de CNAS? Bugetul Casei de Sănătate a crescut cu 26% în ultimii patru ani, iar faţă de 2012 este cu 10 mld. lei mai mare (plus 50%). Decontările de la CNAS pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) au crescut de la 322 mili. lei în 2012 la 655 mil. lei anul trecut, dar când pacienţii ajung cu bilet de trimitere în laboratoarele medicale nu îşi pot face gratuit analize pentru că „nu mai sunt fonduri“, aşa că ajung să scoată din buzunar bani pentru investigaţii.
O dată cu bugetele în creştere ale CNAS pentru analize medicale şi alte investigaţii paraclinice a crescut şi numărul de laboratoare medicale, de la 1.305 unităţi în 2012 la 1.988 de laboratoare în 2016, arată Ministerul de Sănătate, care citează datele de la Statistică. Doar anul trecut au apărut 108 laboratoare medicale private pe piaţă şi doar 45 de laboratoare publice.
„De câţiva ani, de când au crescut bugetele Casei pentru investigaţii paraclinice, suspectez că se fac decontări pentru pacienţi fictivi în ceea ce priveşte analizele de sânge şi investigaţiile paraclinice dat fiind că deşi fondurile s-au dublat, numărul de zile în care pacientul îşi poate recolta cu bilet de trimitere s-a redus la o treime, adică doar la primele 2-3 zile ale lunii. Mai mult, repartizarea fondurilor pe judeţe este, la fel ca în cazul fondurilor pentru îngrijiri la domiciliu, inegală“, susţine Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor din România. Modul în care se stabilesc plafoanele pentru laboratoarele medicale poate facilita anumite „aranjamente“ între furnizor şi casele judeţene, potrivit lui. „Sunt comisiile de specialitate care stabilesc plafoanele în funcţie de anumite criterii stabilite, dar sunt furnizori care ajung să împrumute la evaluare aparate şi să nu le folosească doar pentru a li se oferi plafoane mai mari, deci dovedesc cu fals că au anumită capacitate de realizare analize. Nimeni nu îi controlează să vadă dacă folosesc acele aparate. Pot să fie furnizori care spun că li s-au terminat fondurile de la CNAS doar ca să încaseze bani în numerar de la pacienţi şi ulterior primesc şi de la Casă bani pentru nişte investigaţii fictive“, a spus Vasile Barbu.
Soluţia este scoaterea plafoanelor pe laboratoare şi introducerea de plafoane pentru cei care prescriu astfel de analize, banul să urmeze pacientul, potrivit lui.
Bugetul CASMB ar fi fost păgubit cu aproximativ 3 milioane euro, în intervalul ianuarie 2016-august 2017, prin decontarea ilegală a unor servicii fictive de îngrijire medicală la domiciliu, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, potrivit DNA. 13 persoane, printre care fostul şef al CNAS, Marian Burcea, şi fostul consilier SRI, Sergiu Ciobanu, au fost arestate preventiv.
CNAS, instituţie publică, ce administrează sistemul asigurărilor sociale de sănătate în România, a avut pe mână un buget de 26 miliarde de lei anul trecut iar în acest an are 28,8 miliarde de lei pe mână. Bugetul CNAS s-a dublat faţă de 2007.
„Sistemul de plată pentru investigaţii paraclinice este exact la fel (ca şi la îngrijiri la domiciliu-n.red), există plafon pe furnizor. Oriunde există sistem de plafon prin furnizor este „patul cald“ al corupţiei pentru că cineva, arbitrar, decide cine, câţi bani să ia. Criteriile din norme nu sunt nici transparente, nici echitabile, nici corecte şi nu sunt utilizate nicăieri în Europa. Sistemul de plafon pe furnizor a fost înfiinţat în România, nu există nicăieri în Europa. Există multe alte mecanisme de plată şi de control de volum şi de bugete. Oriunde se utilizează acest sistem conduce la apariţia şi menţinerea unor furnizori care în mod normal ar dispărea de pe piaţă în condiţii de competiţie. Sistemul de plafonare limitează şi libertate bolnavului de a-şi alege furnizorul, pentru că el trebuie să urmeze banul, nu furnizorul. Până la urmă nu se duce unde vrea, ci unde sunt fonduri, ceea ce nu este un lucru normal. Dacă este un furnizor slab sau în care nu ai încredere sau nu-ţi convine să te duci în celălalt capăt al oraşului, eşti obligat să mergi acolo“, spune Lorenzovici Laszlo, consultant farma, director general la Hospital Consulting. El mai precizează că a prezentat o analiză la conferinţa de management sanitar şi problema la îngriji rile la domiciliu, respectiv inechităţile la fondurile între judeţe per capita, „este acceeaşi situaţie şi mai gravă la analize şi tot ce înseamnă paraclinic“.
„Avem pacienţi cu diabet care, deşi primesc bilet de trimitere, ajung să plătească pentru analizele ce monitorizează diabetul, pentru că în laboratoare nu mai sunt fonduri pentru hemoglobina glicozată (media glicemiilor pe trei luni) . Ne-am întrebat de mai multe ori ce se întâmplă cu banii alocaţi pentru această analiză, am întrebat şi de la Casă. Pacientul cu diabet ajunge să facă internare de zi pentru a beneficia de analize gratuite. Situaţia este dramatică“, a declarat pentru ZF Maria Angela Mesaroş, preşedintele Federaţiei Asociaţiei Diabeticilor din România. În România sunt 2 milioane de pacienţi cu diabet, care îşi fac constant analize de sânge pentru monitorizarea acestei afecţiuni, potrivit ei.
Casa stabileşte pentru fiecare laborator medical o sumă de contract în funcţie de capacitatea laboratorului, de personalul existent, de adresabilitatea unităţii. Există criterii de diferenţiere menţionate în contractul cadru. CNAS nu este însă transparentă, nu oferă date defalcate cu privire la fondurile alocate pentru sistemul privat şi cel public, nu spune ce decontări a făcut pe fiecare investigaţie (analize medicale, RMN, ecografii şi altele) şi nici ce decontări s-au făcut pe fiecare judeţ. Oficialii CNAS nu au răspuns la întrebările transmise de ZF.
Afacerile laboratoarelor medicale au avut o evoluţie accelerată în ultimii şase ani pe piaţa locală, unii operatori şi-au triplat cifra de afaceri în perioada 2011-2016 şi au atins marje de profit chiar şi de 15%, după cum arată rezultatele publicate de unii operatori pe site-ul Ministerului de Finanţe. Centrele de recoltare au împănzit străzile, dar paradoxul este că pacienţii tot trebuie să scoată bani din buzunar pentru analize, dat fiind că găsesc greu locuri disponibile în baza unui bilet de trimitere. Contribuţia decontărilor de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este de 5-10% în cifra de afaceri a celor mai mari operatori de laboratoare medicale, potrivit datelor din piaţă. Reprezentanţii laboratoarelor medicale susţin că nu sunt fonduri suficiente de la Casă, că nevoia este mult mai mare decât plafoanele alocate.
Numărul de investigaţii paraclinice - analize de laborator se stabileşte la nivelul fiecărui judeţ de către comisia înfiinţată la Hotărârea Guvernului pentru aprobarea pachetelor de servicii medicale şi a contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, arată datele de pe site-ul CNAS.
