Dacă declaraţiile de patrimoniu nu se potrivesc cu ceea ceFiscul constată - în principal dividendele declarate de firmeledeţinute de cei vizaţi - atunci averea nedeclarată va fi impozitatăcu 16%, scrie ziarul Gândul, citându-l pe Marian Morcoşa,directorul Direcţiei de Control din ANAF.
"Tot prin aceste modificări legislative este prevăzutăcompetenţa organelor fiscale de a exercita inspecţia fiscală pentruo anumită perioadă asupra persoanelor fizice la care se constată ocreştere de patrimoniu nejustificată prin veniturile declarate laorganele fiscale competente", a declarat Morcoaşă pentruGândul.
Emilian Duca, Tax Partner la firma BDO Conti Tax Advisors, credecă modelul pe care Fiscul ar vrea să-l folosească nu este unul"suis-generis", ci de import - mai multe ţări europene au folositaceastă modalitate încrucişată de control al averilor, iar ea estepracticată acum în Turcia.
"În mod normal o astfel de comparaţie nu ar trebui să sperie penimeni dintre cei care fac afaceri. De obicei apar diferenţe laraportări de patrimoniu, dar când afacerea este de anvergură,rămâne o «urmă», în fişiere, în documente. Or, această diferenţăpoate fi demonstrată în propria-i favoare fie de o parte, fie dealta", comentează Duca.
Cum se defineşte "punctul zero"?
Alina Timofti, partener la NNDKP Tax Advisory Services, spune căun astfel de control al averilor există şi în alte state europene,sub diverse sisteme şi mecanisme: "Efectul pe care îl va avea oastfel de legislaţie va fi exact acela pe care şi-l vor doriguvernanţii: dacă se va dori în mod real controlarea şi, eventual,impozitarea anumitor averi/creşteri de avere, se vor găsimecanismele necesare fără doar şi poate. Dacă nu, vor fi lăsateportiţe de scăpare. În acest moment este prematur să comentăm fărăsă vedem un proiect clar de lege. Ceea ce este însă crucial înimplementarea şi funcţionarea unei astfel de legislaţii estedefiniţia «punctului zero» la care se vor raporta creşterile deavere ce vor fi impozitate".
Un caz ratat
Există în istoria recentă un caz celebru, al fostului ministrual industriilor Dan Ioan Popescu, care, cercetat în baza legiirăspunderii ministeriale, nu a putut să justifice un milion de euroobţinut în timpul mandatului de ministru. I s-a pus sechestru peavere, dar acesta a fost ridicat pentru că anchetatorii nu au pututsă susţină că averea ce nu poate fi justificată a fost dobândităilicit.
Popescu a invocat articolul constituţional potrivit căruiaaverea se prezumă a fi licită. Cu alte cuvinte, deşi demnitarulnu-şi putea justifica averea, procurorii trebuia să fie cei care sădemonstreze că ea a fost dobândită ilicit şi nu au putut faceasta.
Potrivit ziarului Gândul, pe lista Fiscului sunt deja circa 200 de oameni de afacericu averi importante, ale căror companii au declaratpierderi ani la rând.
Guvernul compensează datoriile către firme şi eliminăimpozitul minim
Compensarea datoriilor stat-firme şi eliminarea impozituluiminim pe cifra de afaceri sunt principalele măsuri luate de Guvernîn şedinţa de miercuri, măsuri promise încă din vară.
De astăzi, impozitul minim pe cifra de afaceri dispare . De la 1octombrie şi până la finele anului, firmele vor plăti doarimpozitul pe profit de 16%, iar de la întâi ianuarie viitor vaintra în vigoare un impozit forfetar, care, potrivit oficialilor,se va adresa zonelor în care evaziunea fiscală nu poate fistopată.
"Este o măsură pe care o cerem de nouă luni de zile. Poate avenit mai târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată", spuneDan Matei Agaton, secretarul general al Confederaţiei Patronale dinIndustria României (CONPIROM), care susţine că utilă ar fi acum şio discuţie despre reducerea fiscalităţii într-o ţarăsuprafiscalizată.
De la introducerea lui, în aprilie 2009, impozitul minim a adusstatului în jur de 300 mil. euro, însă oamenii de afaceri au acuzatcă acesta este un preţ mult prea mare întrucât acest tip de taxarear fi falimentat aproximativ 300.000 de microfirme - apreciere careaparţine Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Mici şiMijlocii.
- O altă măsură anunţată şi îndelung cerută de oamenii de afaceripriveşte creanţele companiilor care vor fi compensate din oficiu cucele ale statului, nu doar la cerere, ca în prezent. Procesul deexecutare silită a firmelor cu datorii va fi suspendat dacă acesteaau de încasat bani de la buget sau au de recuperat TVA. Oamenii deafaceri s-au plâns dintotdeauna că afacerile le sunt frânate pentrucă statul nu-şi achită datoriile către ei. Datele ANAF arată însăcă persoanele fizice şi companiile aveau la sfârşitul lui iuniedatorii restante către bugetul general consolidat de 5,1 mld. euro,în timp ce arieratele către contribuabili din sectorul privat şipublic mai mari de 90 de zile se ridicau la 460 mil. euro.
- Guvernul a mai decis miercuri că dobânda pentru datoriileneplătite la termen către stat va fi redusă de la 0,05% la 0,04% pezi şi nu se vor mai calcula majorări de întârziere pentru datoriilecompaniilor dacă acestea au sume de încasat de la stat.
- Printr-o hotărâre, Guvernul a mai decis scăderea limitelor deinvestiţii şi de creare de noi locuri de muncă pentru companiilecare vor să primească ajutoare de stat. Astfel, pentru a se încadraîn condiţiile de eligibilitate pentru un ajutor de stat o firmătrebuie să investească minimum 5 mil. euro, faţă de 10 mil. euro înprezent, şi să înfiineţeze cel puţin 50 de locuri de muncă, faţă de100 de locuri de muncă în prezent. Astfel, Guvernul a extins sferacompaniilor care pot beneficia de scheme de ajutor de stat de lacele care investesc între 10 şi 20 mil. euro şi între 20 şi 30 mil.euro (şi care au condiţiile proprii pentru a primi ajutor de stat)şi la cele care investesc 5 mil. euro, adică întreprinderi mijlociişi mici. Premierul a anunţat că investiţiile între 5-10 mil. eurovor beneficia de compensaţii de 50% din investiţie, Guvernul avândpentru acest lucru puse deoparte, în 2010, 65 mil. euro.
- De asemenea, Guvernul a mai decis că persoanele care angajeazăzilieri vor fi obligate să solicite primăriilor carnete speciale şisă achiziţioneze pentru fiecare astfel de angajat un timbru,reprezentând impozitul de 16% aplicat la venitul acestuia.
PSD propune un impozit pe profit Între 12 Şi16%
PSD lucrează cu o variantă de taxare a veniturilor în treitrepte, veniturile anuale mai mici de 12.000 de lei urmând să nufie impozitate, iar veniturile lunare de peste 12.000 lei urmând săfie impozitate cu 35%.
PSD ar putea propune o cotă unică de impozit pe profit,variantele luate în calcul fiind între 12 şi 16%. În ceea cepriveşte impozitarea veniturilor, PSD lucrează în prezent cu ovariantă în trei trepte, veniturile lunare sub 1.000 de lei urmândsă nu fie impozitate. Veniturile anuale de peste 12.000 lei, darpână la pragul de 48.000 - 50.000 de lei ar urma să fie impozitatecu 15%. Veniturile anuale de peste 50.000 de lei, dar până la144.000 lei vor fi impozitate cu 25%, iar veniturile anuale pesteacest prag (echivalente cu peste 12.000 de lei lunar) vor fiimpozitate cu 35%. Revenirea la cota progresivă nu va aduce oechilibrare a bugetului, în condiţiile în care încasările dinimpozitul pe venit trec puţin de 3% din PIB, fiind cele mai mari înregimul de cotă unică, dar costul cu forţa de muncă ar creşteputernic, a declarat ieri directorul de audit din BNR, EugenRădulescu. Mediafax
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
