Investiţiile în tehnologie sunt vitale pentru industria vinului, pentru că pot eficientiza considerabil activitatea, este de părere Florin Stegariu, proprietarul cramei Strunga Winery din judeţul Iaşi.
„Tehnologizarea este esenţială pentru a putea surprinde esenţa unei plantaţii de viţă-de-vie. În 2021, am finalizat un proiect de investiţii de circa 250.000 de euro, prin care am achiziţionat o linie nouă de îmbuteliere care să ne ofere posibilitatea de a livra în timp util cantităţile solicitate”, a spus Florin Stegariu cu ocazia conferinţei Business Magazin „Povestea brandurilor româneşti de vin – ediţia 2022”, un eveniment desfăşurat în noiembrie şi organizat cu sprijinul partenerilor Carrefour, Aqua Carpatica, Jidvei, Domeniile Sâmbureşti, Cotnari şi Avincis.
Proiectul Strunga Winery a luat naştere în urmă cu nouă ani, din dorinţa lui Florin Stegariu de a-şi urma pasiunea pentru viticultură. Cu ajutorul programelor de reconversie şi restructurare, a înfiinţat, pe o suprafaţă de 87 de hectare, o plantaţie de viţă-de-vie aflată într-o zonă istorică, în arealul viticol Dealurile Moldovei, în apropierea Castelului de la Miclăuşeni.
„În 2007, am început timid prima campanie de vinificaţie, din dorinţa de a vedea care este potenţialul solului şi direcţia de urmat pe viitor. Astăzi procesăm aproximativ 420.000 de litri de vin, dintr-o plantaţie de 11 soiuri atât autohtone, cât şi internaţionale. Treptat, am realizat branduri noi.”
Strunga Winery se află într-o etapă în care încearcă să-şi consolideze prezenţa pe piaţa internă, dar a avut şi acţiuni la export. Ultima vizită a fost în septembrie, în Polonia.
„Avem nevoie de o carte de vizită, de un brand de ţară cu o foaie de parcurs, avem nevoie să construim pe fază lungă. Consider că România are potenţial viticol, datorită proiectelor de reconversie şi tehnologizărilor din crame. Cred că putem îmbina foarte bine atât partea turistică, cât şi experienţa senzorială a celor care vor să ne viziteze.”
La export, încercările sunt timide, Strunga Winery vânzând sub 2%, în ţări ca Polonia, Suedia sau Italia.
„Există apetit pentru soiurile româneşti. Noi avem în portofoliu Fetească albă, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, vinuri care fac o figură frumoasă.”
Florin Stegariu consideră că este nevoie de un brand-umbrelă în industria vinului, care să surprindă spiritul unui popor, care să dea posibilitatea de a creiona o carte de vizită pe termen lung.
„Cred că a sosit momentul unei construcţii în echipă. Brandul de ţară e mai mult decât un logo, are nevoie de personalitate, de echipă, de onestitate şi durabilitate.”
Cu 11 soiuri în portofoliu, jumătate din producţia Strunga se concentrează pe vinuri albe, în timp ce vinurile rose ocupă 30% din total, iar vinurile roşii aduc 20%. Cele 45 de hectare noi sunt rezultatul programului de reconversie şi restructurare în viticultură, din cadrul Programului Naţional de Sprijin pentru acest sector.
