Ministrul finanţelor Florin Cîţu a prezentat primele estimări oficiale ale evoluţiei economiei în acest an, o economie ce ar urma să suporte o cădere de 1,9%, cu consecinţa extinderii deficitului fiscal de la 3,6% din PIB, estimat la început de an, la 6,7% din PIB. Surpriza rectificării: majorarea pensiilor cu 40%, prevăzută pentru 1 septembrie, a fost păstrată în buget.
Indicele cel mai arzător – deficitul bugetar - ar urma să crească de la 40,5 miliarde de lei, estimarea de început de an, până la 72,5 miliarde de lei, echivalent a 6,7% din PIB, la un PIB nominal reevaluat la 1.082 mld lei, de la 1.141 mld. lei la începutul anului. PIB-ul nominal, arată Comisia Naţională de Prognoză, va creşte de la 1.052 mld. lei anul trecut, la 1.082 mld. lei anul acesta, dar, cu un deflator de 4,1, creşterea reală va fi, practic, negativă: minus 1,9%.
„Acum nimeni nu ştie cât va fi, cu exactitate, PIB-ul, la final de an. Ceea ce avem în faţă sunt doar prognoze şi, într-o situaţie atât de volatilă, aprecierile nu pot fi decât volatile. Ministrul finanţelor a făcut ce se putea face într-o asemenea situaţie: a oferit o estimare, aşa cum fac şi Comisia Europeană şi FMI, cum fac toţi într-o astfel de situaţie, plecând de la câteva elemente şi încercând să ajungă la un întreg. Estimările apropiate de realitate sunt greu de făcut, pentru că nimeni nu ştie ce se petrece de azi pe mâine, darămite de azi până la final de an. Nu ştii, de exemplu, dacă Germania, deschizând azi economia, nu va fi obligată, peste câteva săptămâni, să se întoarcă, în cazul în care s-ar trezi cu milioane de bolnavi. Şi nici nu ştii dacă nu se va petrece şi acolo ca în China şi totul va merge bine. Aşa că ministrul finanţelor, dacă ştie ceva mai bine, este cât trebuie să cheltuiască în plus şi câţi bani i se cer în plus. Asta ştie ceva mai bine. Câţi bani va avea în vistierie nu poate decât să presupună“, comentează economistul Dragoş Cabat.
Aşadar, pe datele de miercuri prezentate de ministrul de resort, deficitul bugetar va ajunge la 72,5 mld. lei (15 mld. euro) şi abia de aici începe partea a doua a poveştii: de unde ia guvernul aceşti bani la care trebuie să se adauge alţi 47 mld. lei pentru rostogolirea datoriilor vechi – în total, prin urmare, un necesar de împrumuturi, în acest an, de aproximativ 120 mld. lei.
Estimarea Finanţelor este, potrivit ministrului de resort, că veniturile scad cu 23,2 mld. lei. Dar, spune Florin Cîţu, UE dă României 3,8 mld. lei, ceea ce înseamnă că, pe sold, veniturile scad cu 19,4 mld. lei. Potrivit estimărilor, pe capitolele de venituri, veniturile din CAS scad cu 8,3 miliarde lei, cele din TVA cu 5,5 mld. lei, cele din accize cu 2,6 mld. lei, cele din impozitul pe profit cu 2,2 mld. lei, iar cele din impozitul pe salarii şi venit cu 1,5 mld. lei.
Cheltuielile pe sold cresc cu 12,5 mld. lei, cei mai mulţi bani ducându-se la Ministerul Muncii - 8,1 mld. lei şi la Ministerul Sănătăţii - 3,8 mld. lei.
Lucrul care surprinde este că rectificarea bugetară menţine ţinta de majorare a pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020, ceea ce înseamnă un efort bugetar de 25 mld. lei doar pe ultimele trei luni din an (septembrie-decembrie). „Pe datele de acum nu sunt bani pentru această majorare. Dar situaţia politică este complicată - guvernul nu are majoritate în Parlament. Probabil că nu a dorit să învolbureze acum apele – deja PSD şi alţii au sărit că nu votează extinderea stării de urgenţă, că una, că alta. Mai mult, USR joacă o carte ciudată, dar este de smuls ceva cărniţă electorală de aici, iar victima este la îndemână. Situaţia este foarte nefericită, dar nu neaşteptată. Dacă, în SUA, preşedintele Trump îşi pune numele pe bancnotele împărţite poporului, tocmai aici putea lipsi nota electorală? Suntem, totuşi, într-un an electoral, în ciuda crizei“, opinează Dragoş Cabat.
Ministrul finanţelor a promis, în expunerea sa de ieri, că nu se discută despre creşterea unor taxe pentru companii şi populaţie. „Din contră, vrem să dăm lichiditate în sistem. Rambursăm TVA, plătim facturi pentru companii şi mergem contrar ideii de a creşte taxele.“
El spune că guvernul mai are bani pentru investiţii, pentru că la această rectificare nu au fost tăiate fonduri de la niciun minister, dând exemplul suplimentării bugetului Ministerului Dezvoltării pentru plata proiectelor derulate prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală, cu un miliard de lei.
Şeful finanţelor a mai arătat că vineri începe IMM Invest, cel mai mare program de susţinere a IMM-urilor de până azi, pentru care plafonul de garantare este extins la 15 mld. lei.
Datele guvernului sunt mai optimiste decât cele ale FMI, dar mai pesimiste decât cele ale Băncii Mondiale. FMI anticipează, într-un raport al său periodic, publicat marţi (World Economic Outlook), că economia României va avea o cădere economică de 5% în acest an şi un şomaj care va sări pragul de 10%, de la 3,9% anul trecut.
Săptămâna trecută, Banca Mondială a revizuit prognozele referitoare la creşterea economică din România în acest an la 0,3%, faţă de 3,8% în raportul anterior, publicat înaintea pandemiei de COVID-19.
Banca Mondială menţionează că estimările se bazează pe ideea că treptat economia va reveni pe o pantă ascendentă, în a doua parte a anului, iar ritmul de creştere va accelera în 2021 la 4,4%. Totuşi instituţia spune că riscul de recesiune este major şi în creştere, pe măsură ce pandemia opreşte tot mai multe segmente ale economiei europene şi are un efect disruptiv asupra lanţurilor globale de aprovizionare.
