Eveniment

Haosul pe centura Capitalei, unde circulă 144.000 de maşini zilnic: doar 20 km sunt reabilitaţi, pe alţi 20 km se lucrează şi 32 km au rămas în ceaţă

Foto: Marius Dumbrăveanu

Autor: Andreea Neferu

07.08.2014, 00:09 4637

Gestionarea situaţiei centurii Capitalei, pe care circulă zilnic 144.000 de maşini, arată cum au fost stabilite priorităţile statului în ultimii ani în ceea ce priveşte construcţia de drumuri. După ce ani la rând centura a fost „văduvită“ de finanţare, pentru anul acesta statul a anunţat că va oferi circa 45 de milioane de euro pentru această şosea, însă doar pentru tronsonul de nord. Între timp, centura de sud nu mai are constructori, după ce Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a reziliat cele trei contracte încheiate în urmă cu câţiva ani pentru reabilitarea şoselei, dar pentru care nu a alocat bani.

„Partea de sud a centurii este catastrofală. Reabilitarea întregii centuri ar fi o normalitate, pentru că acum în loc să circulăm cu o viteză de 70-80 de kilometri/h pe aceasta, avem o viteză medie de 15 kilometri/h. Toată lumea ar avea de câştigat cu o centură reabilitată. Acum se pierde timp, mărfurile se mişcă încet, poluarea este uriaşă“, spune Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

În prezent, doar tronsonul de circa 20 de kilometri cuprins între Chitila, în dreptul DN 7, şi Voluntari, în dreptul DN 2, este reabilitat şi lărgit la 4 benzi de circulaţie, fiind dat în exploatare în 2011. Pe de altă parte, pe un tronson de 8,6 kilometri între A1 (austrostrada Bucureşti - Piteşti) şi DN 7 (Chitila) se lucrează în prezent, stadiul fizic de execuţie al tronsonului fiind spre finalul lunii iulie de 20%, potrivit datelor transmise ZF de către CNADNR. Pe acest tronson lucrează firma românească Delta ACM 93 alături de firma azeră Azvirt pentru 30 de milioane de euro, potrivit datelor de pe site-ul CNADNR.

De asemenea, pe un sector de 11,2 kilometri între DN 2 (Voluntari) şi A2 (autostrada Bucureşti - Constanţa) se execută lucrări, stadiul fizic al acestora fiind de 7%. Tronsonul acesta este reabilitat de firma românească Tehnologica Radion pentru circa 53 de milioane de euro.

Pe ceilalţi 32 de kilometri ai centurii Capitalei, care înconjoară Bucureştiul prin sud, între autostrada Bucureşti - Piteşti şi autostrada Bucureşti - Constanţa, situaţia este încă destul de incertă. „În prezent pe unele sectoare de drum ale centurii rutiere sud a municipiului Bucureşti sunt în curs de execuţie doar lucrări de reparaţii la nivelul covorului asfaltic al drumului, respectiv plombări. Aceste lucrări sunt executate în regie proprie de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Bucureşti prin Secţia de Drumuri Naţionale Bucu­reşti Sud, cu finalizare în cursul acestui an“, potrivit unui răspuns transmis de CNADNR.

Compania de dru­muri a în­cheiat în 2008 trei contracte pentru reabilitarea părţii de sud a centurii Capitalei, însă la începutul verii fostul ministru al transporturilor Dan Şova anunţa că a transmis notificări de reziliere a acestor proiecte, în contextul în care acestea nu prevedeau lărgirea şoselei la 4 benzi şi nu puteau fi finanţate din fonduri europene.

„CNADNR intenţionează să deruleze contractul de execuţie a lucrărilor de modernizare şi lărgire la 4 benzi de circulaţie pe centura rutieră sud a municipiului Bucureşti prin finanţarea acesteia din fonduri europene nerambursabile aferente exerciţiului financiar 2014-2020“, potrivit companiei de drumuri. CNADNR adaugă că reluarea procedurilor de achiziţie publică pentru contractele de lucrări la centura sud va fi posibilă „după finalizarea documentaţiei tehnicoeconomice aferente proiectului, prin care va fi stabilită şi durata de realizare a lucrărilor.“

CNADNR nu a precizat până la închiderea ediţiei care este suma alocată în total anul acesta pentru reabilitarea centurii Bucureştiului şi nici care este termenul estimat de finalizare a lucrărilor. Contactat de ZF, ministrul transporturilor Ioan Rus nu a dorit să comenteze situaţia centurii Capitalei.

Pe cei 72 de kilometri ai centurii Capitalei circulă zilnic peste 144.000 de vehicule, potrivit recensământului general al circulaţiei rutiere realizat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în 2010. Traficul zilnic este calculat de ZF prin însumarea traficului înregistrat pe fiecare din sectoarele componente ale unei şosele; numărul real de vehicule care circulă pe fiecare şosea poate fi mai mic, în condiţiile în care un vehicul înregistrat într-un sector al unei şosele poate fi înregistrat şi în următorul sau următoarele, în func­ţie de traseul pe care îl urmează.

Şoseaua de centură a Capitalei, cu o lungime de circa 72 de kilometri, candidează la titlul de cel mai tergiversat proiect rutier major al României. Dezbătut încă din anul 2005, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, proiectul estimat de CNADNR la o valoare de 2,3 mld. lei (circa 530 mil. euro) a trecut „de pe hârtie“ la stadiul de şantier în anul 2007, iar de atunci s-au reabilitat în mod real doar 20 de kilometri.

Capitalele din ţările din vestul Europei, dar şi din regiune au deja centuri la standard de autostradă. În Ungaria, spre exemplu, autostrada M0 încercuieşte capitala, conectând Budapesta cu celelalte autostrăzi ale ţării, M1, M2, M3, M4, M5, M6, M7.

GERARD BAKER la Gala ZF 2024 (Editor global, The Wall Street Journal)