În primul semestru din 2015 România a luat de la UE 3,5 mld. euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu 861 de milioane de euro, rezultând un sold pozitiv de 2,6 miliarde de euro.
Însă o atare situaţie este departe de a fi mulţumitoare, întrucât cea mai mare parte din sumă este reprezentată de plăţile directe către fermieri acordate din Fondul European pentru Garantare Agricolă - FEGA (1.3 mld. euro).
Rambursările din fonduri structurale şi de coeziune – cele care interesează în cel mai înalt grad – pentru că ele merg spre infrastructură, în principal - au reprezentat doar 1,1 mld. euro.
Rambursările din fondurile pentru dezvoltare rurală şi pescuit au fost de 861 de milioane euro, relevă datele prezentate de Ministerul de Finanţe în raportul privind starea economiei în primul semestru din an.
Cât de jos este situaţia absorbţiei o arată chiar documentul citat: gradul de realizare al prevederilor cuprinse în programul pe anul 2015 este de 34% pentru totalul sumelor primite de la UE. Însă variază pentru principalele fonduri de la 17% în privinţa rambursărilor din fondurile structurale şi 86% rambursări pe plăţile directe.
Prin urmare, cum arată Ministerul de Finanţe, pe fondurile structurale au fost rambursate de la UE în primul semestru doar 17% din fondurile anticipat a fi primite şi este greu de imaginat că gradul de absorbţie va ajunge la finele anului chiar şi la 60% din totalul sumelor alocate între 2017 - 2013- cea mai de jos ţintă de care vorbesc acum responsabilii guvernamentali.
La finele lunii iunie, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, România avea o rată a absorbţiei fondurilor UE de doar 51% - cea mai slabă din toată Uniunea Europeană.
În primele şase luni din acest an absorbţia pe fonduri structurale a avansat nesemnificativ – plus de 6% din totalul alocărilor de 19 miliarde de euro între 2007 - 2013.
Pentru a atinge ţinta de absorbţie de 80% din totalul fondurilor structurale alocate în exerciţiul financiar 2007 – 2013 care se încheie în decembrie, România trebuia să atragă rambursări între 6 şi 7 miliarde de euro.
Ţinta de 80% a fost multă vreme o bornă şi o promisiune a administraţiei. În opt ani şi jumătate de la aderarea la UE, România a absorbit sub 10 miliarde de euro fonduri structurale.
Pe POS Transporturi, de pildă, de unde guvernul se pregăteşte să taie la rectificarea de azi bani de cofinanţări pentru că ei nu pot fi cheltuiţi, România mai trebuie să ia de la UE 1,8 miliarde de euro, pe lângă cei 2,5 mld. euro deja atraşi. POS Mediu ar mai trebui să atragă încă 2,2 miliarde de euro pe lângă cele două miliarde atrase.
România estimează să primească în acest an de la UE 10,1 miliarde de euro (pe toate tipurile de fonduri) şi să contribuie la bugetul UE cu 1,5 miliarde de euro, rezultând un sold pozitiv de 8,6 miliarde de euro.
Începând din 2007 până la 30 iulie 2015, România a primit de la UE (pe toate fondurile) 35,5 miliarde de euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu 11,7 mld. euro, rezultând un sold pozitiv de 18,7 mld. euro.
