uvernul nu a acceptat decât 8 amendamente dintre cele 144 depusede parlamentari, iar opoziţia - căreia i-au fost respinsemajoritatea amendamentelor - a depus o moţiune de cenzură care,dacă ar fi aprobată (lucru puţin probabil), ar conduce lacăderea Guvernului. Moţiunea se votează săptămâna viitoare.
Pe de altă parte, sindicatele, opoziţia parlamentară (membrii PSDfiind cei mai vehemenţi în acest sens) şi, paradoxal, o partedintre patronate contestă aceste modificări.
România are nevoie de o modificare a legislaţiei muncii pentru aputea combate creşterea numărului de şomeri (care, deşi nu seregăseşte în statistici, există, prin refuzul şomerilor de a-şiviza carnetele de şomaj) prin crearea de locuri de muncă pe duratămai scurtă de timp.
Printre cele mai importante modificări aduse se află prelungireaperioadei de probă, prelungirea duratei pe care se pot încheiacontractele pe perioadă determinată şi cele încheiate în cadrulmisiunilor de muncă temporară, precum şi o eliminare a birocraţieiîn procesele de concediere şi de angajare.
Despre necesitatea unor modificări la legislaţia muncii a începutsă se vorbească încă de prin 2008- 2009, când angajatorii s-auvăzut nevoiţi să facă disponibilizări masive sau să găseascăformule alternative de angajare pentru reducerea de costuri(contracte pe perioadă determinată, PFA etc.).
Birocraţia legislativă excesivă i-a determinat şi pe germani sămodifice legislaţia muncii - considerată a fi cea mai rigidă dintoată Europa - în 2002, pe vremea cancelarului Gerhard Schröder. Înprezent, Germania a atins cel mai ridicat nivel al cererii de forţăde muncă din ultimii şase ani, angajatorii căutând în specialsalariaţi part-time. De altfel, în Germania, în sectorul publiclucrează şi angajaţi cu contracte temporare de muncă, în timp ce înRomânia numărul "temporarilor" nu depăşeşte 50.000 de persoane.Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii şi consultanţăîn fuziuni şi achiziţii Capital Partners, scria într-o opiniepentru ZF (www.zf.ro/opinii) că în dezbaterea referitoare la Codulmuncii "sunt în fapt doar două părţi interesate direct şi imediat:angajatul la stat şi Guvernul - în tripla sa calitate de angajator,reprezentant al interesului public şi, tot mai des, legiuitor deultimă instanţă". Dintre cei 2,3 - 2,5 de milioane de salariaţicare sunt membri de sindicat, aproape 40% provin din sectorulbugetar. Numai în confederaţia "Cartel Alfa", care are aproximativun milion de membri de sindicat, 400.000 provin din sectorulpublic.
Şefii sindicali, ale căror declaraţii de avere au dezvăluit căobţin venituri comparabile cu cele ale executivilor dinmultinaţionale (de până la 7.000 de euro/lună) şi care strâng anual150 mil. euro din cotizaţiile membrilor de sindicat, spun că noualegislaţie îi va face pe angajaţii români să ajungă "sclaviimoderni ai Europei".
Din păcate, vocea oamenilor de afaceri nu s-a auzit în dezbaterilecare au avut loc pe tema modificărilor aduse la Codul muncii şiaceştia au acceptat proiectul ca atare. "Cred că există foartemulte patronate care supravieţuiesc datorită prevederilor actualedin Codul muncii, şi mă refer aici la existenţa contractelorcolective de muncă la nivel naţional pe care le semnează. Din acestmotiv au existat patronate care s-au opus modificării legislaţieimuncii", este de părere Florin Pogonaru, preşedintele AsociaţieiOamenilor de Afaceri din România.
Unii consultanţi în resurse umane spun că prin adoptarea noilorprevederi se va face o confuzie între munca tempoară şicontractele pe perioadă determinată, ambele ajungând la o perioadămaximă de 36 de luni, iar prevederile legislative se vor puteaadăuga una peste cealaltă.
Care este însă diferenţa dintre contractele de muncă temporară şicele pe perioadă determinată? "Diferenţa este dată nu atât decadrul legal, cât de posibilitatea de a beneficia de suportul uneifirme specializate care poate acoperi într-un timp extrem de scurtnevoia de personal a unei firme care se confruntă cu un vârf deproducţie", a spus Florin Godean, country manager al firmei derecrutare Adecco România, filiala locală a celui mai mare furnizormondial de muncă temporară.
Ce este nou în Codul muncii
- Perioada de probă s-a prelungit la 45 de zile pentru funcţiilede execuţie (faţă de 30 de zile) şi la 120 de zile (de la 90)pentru funcţiile de conducere.
- Contractele pe perioadă determinată pot fi prelungite până la odurată de 3 ani (faţă de o perioadă de doi ani).
- Se abrogă articolul care prevede că absolvenţii instituţiilorde învăţământ se pot încadra, la debutul în profesie, pe baza uneiperioade de probă de cel mult 6 luni.
- Contractele temporare de muncă pot dura 3 ani şi nu doi.
- Se abrogă articolul care prevedea angajarea succesivă pentruperioadele de probă a mai mult de trei persoane pentru acelaşipost.
- Se triplează amenzile pentru cei care folosesc munca la negru,iar în cazul în care sunt folosiţi mai mult de 5 angajaţi,intervine şi pedeapsa penală. Firmele care angajează la negru numai au dreptul să participe la licitaţii, să primească fonduripublice sau europene pentru o perioadă de până la 5 ani.
- Se stabilesc obiective individuale de performanţă şi criteriide evaluare a angajatului, care vor fi scrise în contractul demuncă; în cazul concedierilor colective se va ţine cont decriteriile de performanţă şi nu de cele sociale.
Amendamentele admise ieri la Codul muncii
- Salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de afi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşiactivitate, fără concurs sau perioadă de probă, în termen de 45 dezile de la data concedierii.
- Contravaloarea pagubei provocate de către angajat în timpulmuncii şi imputată acestuia pentru recuperare de către angajator nupoate fi mai mare de echivalentul a cinci salarii minime brute peeconomie.
- Contractele colective de muncă şi actele adiţionale ale cărorprevederi sunt limitate la 31 decembrie 2011 vor putea fi încheiatedupă această dată pe durate care vor fi stabilite prin legespecială.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
