La Măgurele (judeţul Ilfov), un oraş cu mai puţin de 10.000 delocuitori, ar putea începe de anul viitor construcţia celui maimare laser din lume, ELI - NP (Extreme Light Infrastruture -Nuclear Physics), în valoare de 280 de milioane de euro.Specialiştii spun că pentru fiecare euro plasat într-un astfel deproiect, patru se întorc înapoi, aşa că dacă laserul se va face laMăgurele, fosta comună ar putea vedea investiţii de peste unmiliard de euro.
Din cele 280 de milioane de euro care reprezintă valoareaîntregului proiect, 65 de milioane de euro se vor duce în clădiri,80 de milioane de euro în lasere, 60 de milioane de euro în razelegamma, 30 de milioane de euro în echipamente.
Până acum peste 28 de companii au fost interesate de laserulgigant de la Măgurele, printre care se numără IBM sau producătoride sisteme pentru industria de apărare, aerospaţială şitransporturi, care la rândul lor ar putea investi în unităţi deproducţie locale pentru a fi apropiate de laserul uriaş. Totodată,laserul s-ar putea folosi pentru managementul deşeurilor nucleare.Proiectul, la care se lucrează din 2007, are toate studiile făcute,este aprobat de guvern şi singurul lucru care mai este necesar esteidentificarea liniilor de finanţare europeană în care se poateintegra ELI - NP, o investiţie care ar trebui finalizată în2015.
Oamenii implicaţi direct în acest proiect spun că România vaafla anul acesta dacă va primi sau nu banii europeni necesari,fondurile europene urmând să acopere peste 80% din investiţie.
"Europa nu poate concura cu restul lumii cu salarii mici sauresurse naturale, dar poate concura pe partea de cercetare şidezvoltare. Unul dintre cele mai importante proiecte ale momentuluieste ELI. Astfel de proiecte nu trebuie să apară numai în anumiteţări, ci mai ales în ţările cu experienţă. Suntem dispuşi săsusţinem cu fonduri europene acest proiect", a spus Robert - JanSmits, directorul general al direcţiei generale pentru cercetare şiinovare din cadrul Comisiei Europene. Declaraţiile au fost făcuteîn cadrul unui eveniment organizat de KPMG, una dintre cele maimari firme de audit şi consultanţă. Reprezentanţii KPMG au declaratcă asocierea dintre companie şi proiectul ELI - NP nu presupuneexistenţa unui contract de consultanţă, dar că firma "dispune desoluţii pentru cooperarea între comunitatea ştiinţifică,comunitatea oamenilor de afaceri şi sectorul public, astfel încâtzona de la Măgurele să devină un motor de creştere economică",potrivit Danielei Nemoianu, partener excutiv al KPMG România.Implicarea KPMG în promovarea unui proiect public reprezintă opremieră.
Dezvoltarea ELI a început în 2007 şi a marcat o schimbareaproape istorică a atenţiei spre Europa Centrală şi de Est când s-aluat decizia ca Uniunea Europeană să sprijine financiar patrulasere, trei dintre ele urmând să fie localizate în Cehia, Româniaşi Ungaria, pentru al patrulea locaţia fiind încă în analiză. Cehiideja au primit finanţarea europeană, de 275 mil. euro, iar unguriisunt mai puţin avansaţi comparativ cu România în dezvoltareaproiectului. România îl va găzdui pe cel mai mare laser din maimulte motive.
"Expertiza de la Măgurele a fost motivul pentru care cel maimare laser se va construi aici", a spus Nicolae Victor Zamfir,directorul general al Institutului Naţional de Fizică şi InginerieNucleară Horia Hulubei şi project managerul ELI - NP. Potrivitacestuia la Măgurele este o platformă de 500 de cercetători întoate ramurile fizicii. De exemplu, la finalul anilor '50 peplatforma de la Măgurele a fost realizat un calculator electronic,o premieră la acel moment între toate ţările sovietice. Tot acolo,a fost pus în funcţiune un reactor nuclear experimental. Laînceputul anilor '60 a fost realizat primul laser românesc,considerat al patrulea cel mai puternic din lume, la acelmoment.
"Studiul de fezabilitate este gata. ELI trebuie trecut pe listade finanţare şi trimis la Comisia Europeană. Anul acesta aflăm dacăprimim banii şi dacă va fi aşa la anul ne putem apuca de lucru.Proiectul trebuie finalizat până în 2015", a mai spus Zamfir.
Potrivit lui Daniel Funeriu, Ministrul Educaţiei, proiectul artrebui depus la Comisia Europeană în toamna acestui an.
"Tot proiectul este gata pentru depunerea la Comisia Europeană.La nivelul Guvernului trebuie să se decidă de unde se vor luabanii. Iniţial, sursa putea fi programul operaţional pentrucreşterea competitivităţii economice pentru proiectele mari deinfrastructură, dar aici România a epuizat fondurile. Acum trebuieidentificate alte programe operaţionale şi consolidate sumele", aexplicat Adrian Curaj, membru al comitetului internaţional deavizare ELI - NP. Fără identificarea acestor surse europene definanţare şi fără depunerea acestui proiect în timp util la ComisiaEuropeană, România riscă să piardă acest proiect major de cercetaredezvoltare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
