Eveniment

Iulian Anghel, ZF. Alegeri 2024: când partidele sunt scufundate în beznă, cum ceri electoratului să fie limpede ca lumina? Liste comune? Votanţii din trecut ai PNL nu-i votează pe cei ai PSD, iar cei ai PSD nu-i votează pe cei ai PNL

Nicolae Ciucă, Klaus Iohannis şi Marcel Ciolacu (de la stânga) au încercat o construcţie politică şi acum se tem că electoratul le-o va respinge la urne

Nicolae Ciucă, Klaus Iohannis şi Marcel Ciolacu (de la stânga) au încercat o construcţie politică şi acum se tem că electoratul le-o va respinge la urne

Autor: Iulian Anghel

24.03.2024, 15:06 519

PNL şi PSD au făcut o alianţă împotriva firii, sub înaltul patronaj al lui Klaus Iohannis şi la presiunea acestuia. Acum nu mai ştiu ce să facă pentru că ce era evident de la început, dar nu părea un pericol iminent, vine cu costuri electorale acum. Partide care, împreună, au 700-800 de mii de membri caută „independenţi“ în fruntea listelor pentru că nu au pe nimeni dintr-ai lor nici pe lista europarlamentarelor, nici pentru Primăria Bucureşti, cu atât mai puţin pentru prezidenţialele din toamnă.

Coaliţii de felul PNL-PSD au mai fost în lume, în vremuri grele. Le-am văzut în Germania, le vedem azi în Olanda, expertă în arta compromisului politic. Dar aceste înţelegeri ce par nefireşti din cauza doctrinelor diferite se destramă, de obicei după alegeri.

„Alegerile de azi sunt un impediment serios pentru această alianţă PSD-PNL - alegeri comune pe lista europarlamentarelor şi alegeri separate, cel mai probabil în majoritatea unităţilor administrativ teritoriale. Există un precedent: când la Bucureşti şi Cluj, în 2004, alianţa D.A. - PNL-PD a mers la locale pe liste comune. Dar acum avem ceva diferit“, spune Cristian Preda, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea Bucureşti (UB)

La Bucureşti, pentru europarlamentare, PSD şi PNL candidează pe o listă comună. Lista este condusă de Ramona Chiriac (independent) care conducea, până a fi pusă pe listă, biroul Comisiei Europene de la Bucureşti. Explicaţia este simplă: deşi „pupat toţi în Piaţa Independenţei“ electoratul celor două partide nu este de acord cu pupăturile. Nominalizarea ei în fruntea listei este o dovadă a implicării preşedintelui Klaus Iohannis în alegeri pentru că Chiriac este o apropiată a sa.  Venită din judeţul Bacău, a ajuns în MAE pe filiera PDL (actualmente înghiţit de PNL) unde era membră. Chiriac a ajuns în MAE cu sprijinul lui Johannis, apoi şefă a reprezentanţei Comisiei Europene în România, beneficiind de acelaşi sprijin şi a înlăturat-o pe mult mai priceputa Angela Filoti, ani de zile şefa biroului Comisiei Europene la Bucureşti.

PSD şi PNL cred că vor avea mai mult succes dacă vor candida la europarlamentare pe o listă comună. Decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a UB crede însă că efectul ar putea fi invers. Pentru că alegerile parlamentere şi locale sunt organizate în aceeaşi zi (9 iunie), oamenii se vor trezi cu mai multe buletine de vot în mână şi nu asta este problema cea mare. Problema este că vor vedea - prespunând că ar vota pentru PNL sau PSD – că pe o listă votează candidaţi comuni, iar pe o altă listă candidaţi separaţi, fie PNL fie PSD.

„E probabil ca alegătorii să voteze pentru alegerile locale, unde interesul este mai mare pentru că îi priveşte direct şi să-şi invalideze votul pentru alegerile pentru Parlamentul European. Pentru că există o limită în toate“, spune profesorul Preda.

Dacă PNL şi PSD vor să aibă un număr cumulat de membri în PE la fel ca cel de acum (18) din totalul de 32 ar trebui să aibă peste 50% din voturi, lucru puţin probabil. De ce sunt importante aceste alegeri pentru partide şi pentru preşedintele Iohannis? Pentru că preşedintele ţinteşte o poziţie de vârf la nivelul UE, întrucât la NATO şansele sunt slabe. SUA, Germania, UK, Franţa, îl sprijină pe Rutte, premierul Olandei. Or, cu sprijinul declarat al Ungariei, Iohannis nu are ce face. Aşa că şansa lui, dacă e vreo şansă, este să încerce la UE. Iar acolo el trebuie să stea în faţa Parlamentrului European.

„Dacă PSD şi PNL obţin un scor bun, atunci ar putea să spună: «iată, am câştigat atâtea voturi, am învins extemismul, prin urmare aia şi aia… Iohannis să obţină o funcţie.» Dar, dacă vor avea un scor mic, pretenţiile nu mai pot fi atât de mari“, spune Preda.

Asta este despre politicieni. Dar despre alegători? Or, chiar sondajele făcute de partide arată că această „simbioza“ PNL-PSD nu funcţionează. La Bucureşti, de pildă: Dacă ar fi un candidat comun (PSD-PNL) din partea PSD, la Primăria Capitalei, 60% din liberali ar vota cu Nicuşor Dan (independent) actualul primar. Dacă ar fi un candidat din partea PNL, la fel, alegătorii PSD nu l-ar vota. Şi aşa se face că, de luni de zile, cele două partide caută un „independent“, doar doar vor câştiga. La sectoare, la fel. În sectoarele 1, 3 şi, probabil, 5, candidatul la primărie va fi comun. Dar nu se ştie cum e cu consiliul local. Alegătorul se trezeşte că votează un candidat unic la primărie şi trebuie să voteze separat pentru consiliul local, fie PSD fie PNL? Cum explici asta alegătorilor? Aşa va fi în toată ţara. O nedumerire completă.

Nici în opoziţie lucrurile nu sunt mai simple. Biroul Electoral Central nu înregistrează Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, FD) pentru că PMP nu a ştiut să-şi rezolve problemele de succesiune din vreme. Pentru că, în Registrul Partidelor Politice, şef al PMP (înfiinţat de Traian Băsescu) este Cristian Diaconescu (fostul şef al PMP), dar de facto şef este Eugen Tomac, actualul lider, ales în urma unui congres contestat de Diaconescu. Şi, astfel, firava opoziţie care părea că se încheagă se năruieşte şi ea. Iar alegătorul ce să mai înţeleagă? Apoi vin analiştii care vor critica lipsa de simţ civic a populaţiei şi impotenţa ei de a se bucura de privilegiul de a alege liber.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO