„Ar însemna că s-a dus liniştea noastră“, exclamă furios Leo, locuitor şi fermier al satului Vernovice. Şi a spus acestea privind spre căprioarele care păşteau la marginea pădurii pe câmpul cu grâu abia răsărit. Guvernul Cehiei crede că poate aduce în zonă cea mai mare investiţie străină din istoria ţării. Este vorba de o imensă fabrică de baterii electrice, o gigafactory.
Ar atrage şi alţi investitori industriali, ar crea mii de locuri de muncă şi, mai important, ar pune Cehia, o economie stagnantă, pe harta industriei electromobilităţii. Locul ar fi ideal pentru o astfel de investiţie. Are în apropiere un lac de acumulare care ar furniza apa şi energia în cantităţile uriaşe de care o uzină de baterii ar avea nevoie, este lângă o autostradă, o magistrală de cale ferată de mare viteză ar urma să treacă pe acolo, venind din Polonia, este situat lângă graniţa cu Polonia, o putere europeană în producţia de baterii, iar guvernul deţine o bună parte din terenul de 280 ha pe care proiectul, un parc industrial strategic, ar urma să fie dezvoltat.
Cehia în sine ar fi ţara ideală pentru dezvoltarea acestei industrii deoarece are printre cele mai mari depozite de litiu din Europa. O trăsătură importantă pentru Cehia a acestei investiţii străine este că ar veni de la o companie dintr-o ţară occidentală sau aliată Occidentului. Guvernul nu a numit-o. Praga a dezvoltat o aversiune faţă de China. De asemenea, investiţia ar fi încununarea unui succes după mai multe încercări nereuşite. Chiar dacă proiectul devine unul sigur, rămâne o mare problemă, după cum o arată presa cehă. Locuitorii regiunii nu vor o fabrică uriaşă pe pământurile lor. Sunt fermieri. Sunt obişnuiţi cu aerul curat, cu peisajul curat şi cu liniştea.
Şi au temerile lor, se arată într-un reportaj al postului de radio public al Cehiei. Spre exemplu, Mirek, vecin cu Leo, crede că locurile de muncă pe care le-ar crea fabrica de baterii n-ar fi de prea mult folos satului deoarece cei mai mulţi angajaţi vor fi, probabil, polonezi şi ucraineni. Apoi, este problema zgomotului şi poluării. Liniştea satului s-a dus când a fost deschisă circulaţiei autostrada.
Trenurile marfare şi zarva de la fabrică ar distruge-o de tot. Blanka, mai tânără, locuitoare a satului vecin Dolni Lutyn, înclină să creadă cu uriaşa uzină va fi totuşi bună pentru oamenii locului. Unii dintre ei oricum nu stau în timpul zilei în sat deoarece muncesc la oraş, unde ajung făcând naveta. Cu o fabrică lângă sat, ar putea lucra mai aproape de casă. Primarul comunei este surprins de anunţul guvernului că va crea o zonă industrială între Dolni Lutyn şi Vernovice. La fel ca locuitorii satelor respective, şi el a aflat despre plan din ziare. Nimeni de la guvern nu i-a anunţat nimic şi nu i-a întrebat dacă vor fabrica de baterii.
Pe de altă parte, primarul îşi aminteşte că în urmă cu două decenii guvernanţii au venit cu o idee asemănătoare, de a da aceleaşi loturi de pământ contructorului auto sud-coreean Hyundai pentru o fabrică. Investiţia nu s-a concretizat pentru că oamenii locului nu au vrut uzina. Problemele şi întrebările pe care le ridică dezvoltarea unui mare centru de producţie de baterii între cele două sate cehe nu sunt specifice Cehiei, ci se întâlnesc mai mereu când e vorba de un proiect nou care alterează radical locul, consumă resurse şi prezintă pericole pentru mediu.
Fabricile de baterii şi de componente auto pe care le construiesc companii asiatice, din China şi Coreea de Sud, în Ungaria cu încurajarea expresă a guvernului sunt privite cu un scepticism tot mai mare. Oamenii se tem de efectele lor asupra mediului, de consumul de apă într-o ţară care are probleme cu seceta, de importul de muncitori străini din Asia în dauna celor maghiari şi de concentrarea industrială prea mare în unele oraşe.
În Germania, o fabrică de baterii a Tesla şi-a întrerupt zilele trecute producţia pentru că a rămas fără energie electrică după ce un incendiu a afectat un stâlp de înaltă tensiune.
Protestele organizaţiilor de mediu au devenit ceva obişnuit. Posibila investiţie din Cehia atrage atenţia şi asupra unui alt aspect al asigurării unui viitor pentru industrie, şi nu doar pentru cea a Cehiei ci pentru cea europeană în general: accesul la resurse naturale rare. Actualul nivel al tehnologiei face ca litiul să fie un ingredient esenţial la fabricarea acumulatorilor pentru maşini electrice. În Europa există acest mineral, dar nu este exploatat şi de aceea UE importă, printre altele din China.
Portugalia produce, dar nu pentru industria electromobilităţii. Există proiecte de exploatare şi rafinare în dezvoltare sau doar sub formă de planuri în Austria, în Germania, în Franţa şi în alte părţi. Acestea sunt încurajate prin Critical Raw Materials Act de Comisia Europeană, care vrea să crească independenţa UE în ceea ce priveşte mineralele necesare tranziţiei către energie verde.
Despre Cehia se spune că are cele mai mari depozite de litiu din Europa. Guvernele europene, cum este şi cel ceh, văd în boom-ul litiului şi în noua legislaţie a UE şansa de a readuce la viaţă industria minieră, de a crea locuri de muncă şi a impulsiona creşterea economică. Proiectul unei mine de litiu aduce speranţă într-o zonă dezindustrializată din Franţa, dar şi anxietate pentru localnici din cauza problemelor legate de mediu.
În Serbia, ţară non-UE, guvernul a îngheţat un mare proiect de exploatare a litiului dezvoltat de o companie occidentală justificând acest lucru prin opoziţia publicului. Cu toate acestea, sunt zvonuri că Belgradul a încheiat recent un acord cu UE pentru posibile livrări de litiu. În Cehia, guvernul crede că poate extrage din depozitele de la Cinovec suficient litiu pentru producţia a un milion de baterii pe an.
Acest lucru va salva de la stagnare industria auto locală şi va da forţe noi companiei naţionale de energie CEZ, care se va ocupa de operaţiunile de minerit. Localnicii se tem că mina le va altera aerul şi apa. Unii dintre cei care se opun exploatării spun că nu mineritul oferă un viitor regiunii, ci investiţii care schimbă totul, de la structura economică la îmbunătăţirea educaţiei.
