Eveniment

Iulian Anghel, ZF: Summitul de la Vilnius. 300.000 de soldaţi ai NATO vor fi zilnic pe picior de luptă. O aderare a Ucrainei la NATO şi UE ar fi foarte bună pentru România

RĂZBOI ÎN UCRAINA. Comentariu

Iulian Anghel, ZF: Summitul de la Vilnius. 300.000 de...

Autor: Iulian Anghel

13.07.2023, 00:07 508

Summitul de la Vilnius este cel mai important din istoria de 74 de ani a NATO.

Summitul NATO de la Vilnius este cel mai important din istoria Alianţei Nord-Atlantice înfiinţată după al doilea război mondial, ca răspuns la ameninţările URSS, Rusia de azi.  La summitul NATO de la Vilnius (Lituania)  cei 31 de membri ai Alianţei au decis să continue susţinut sprijinul pentru Ucraina. Curând, Alianţei i se va alătura şi Suedia – după ce Turcia a spus că nu se mai opune aderării Suediei, iar Marea Baltică va deveni „un lac NATO”, după cum scrie presa anglo-saxonă.

Este celebră spusa preşedintelui Traian Băsescu, anume că Rusia vrea ca Marea Neagră să fie un „lac rusesc”. În mare parte şi este un „lac rusesc”  de vreme ce poate controla exporturile Ucrainei, doar că nu are strâmtorile care sunt controlate de Turcia. Or, Turcia nu poate uita războaiele din trecut cu Rusia şi, oricât de antioccidental ar fi Erdogan, preşedintele autoritar al ţării, nu poate veda că o apropiere de UE face bine ţării lui, iar o apropiere de Rusia, duşmanul de veacuri, îi face rău. Aşa că Turcia a dat undă vedea admiterii Suediei în NATO şi primeşte, în schimb, avioane americane F-16 de ultimă generaţie pe care le-a dorit, dar nu le-a primit din cauza apropierii sale de Rusia. Fireşte, nu le primeşte gratis – are nevoie de cel puţin 40 de miliarde de dolari. Astfel, Rusia este blocată în partea de nord, aproape complet. După aderarea Suediei la NATO, Marea Baltică va fi controlată de NATO.

Vladimir Putin a obţinut exact contrariul la ceea ce a sperat la începutul războiului cu Ucraina. Şi-a făcut un duşman din Ucraina pentru cel puţin 100 de ani de aici înainte. Pentru cei care cred, cum spune Vladimir Putin, că ruşii şi ucrainenii sunt unul şi acelaşi popor, lucrurile nu stau deloc aşa. Ucrainenii înţeleg mai bine limba poloneza decât înţeleg limba rusă. De aceea în Polonia lucrează două milioane de ucraineni şi aproape niciunul în Rusia.  Ucrainenii, prin istorie, sunt mai apropiaţi de polonezi şi de lituaniei, decât sunt de ruşi.

 

Ce se întâmplă totuşi?

Într-o comună din judeţul Galaţi, doua femei însoţite de doi copii şi-au găsit adăpost într-o casă. Erau refugiaţi de război din Odesa, Ucraina. În urmă cu un an îşi făceau bagajele să se întoarcă acasă. Dar Rusia a bombardat Odesa şi planul lor de reîntoarcere s-a prăbuşit. La fel cum speranţa UE că războiul de la graniţele ei va fi de scurtă durată. Va fi un război lung şi cumplit. Deja este războiul cel mai scump din istorie. Şi este scump pentru ucraineni care-şi văd ţara distrusă casă cu casă, dar şi pentru cei care-i spijină. Moscova trimite zilnic spre Kiev, Odesa sau Nikolaev zeci de drone kamikaze cumpărare din Iran. Dar o dronă kamikaze costă 20.000 de dolari, în vreme ce o rachetă care o interceptează poate ajunge la şase milioane de dolari. Desigur că merită să foloseşti o rachetă de şase milioane de dolari ca să dobori un Suhoi Su-35 care zboară cu 2.800 km/h şi costă 65 de milioane de dolari. Dar să dobori o dronă de 20.000 de dolari cu o rachetă de şase milioane de dolari, e un preţ imens. SUA şi aliaţii săi au trimis sprijin Ucrainei în armament sau cash de peste 150 de miliarde de dolari. Şi vor să continue cu acest sprijin. Dar stocurile de muniţie se epuizează şi în Europa şi în SUA. Pentru că e vorba de un război, în primul rând, de artilerie care consumă resurse enorme de muniţie şi de tehnică militară.

Rusia a trecut deja la o economie de război, semn că nu are de gând să cedeze. Europa şi SUA nu o fac, deocamdată, dar Ucraina trebuie sprijinită. Pentru că, dacă ai intrat în joc, trebuie să joci. O înfrângere a Ucrainei ar însemna acum o înfrângere a Occidentului şi un triumf al tiraniei. Or, „Occidentul colectiv” cum îl numeşte Rusia, nu poate lăsa ca acest lucru să se întâmple. Rusia cheltuieşte în acest război în jur de un miliard de dolari pe zi (însemnând tehnică militară distrusă, efort de război, oameni dislocaţi de la locul lor de muncă şi trimişi pe front, morţi, ale căror familii trebuie despăgubite, răniţi care trebuie îngrijiţi, o economie în derivă – o sumă absolut enormă. În ciuda acestui efort colosal, diferenţa de putere economică a NATO şi a Rusiei este, la rându-i, enormă. Germania nazistă a putut fi înfrântă, în cel de-al doilea război mondial, pentru că Aliaţii au avut o putere economică mult peste cea a puterilor adunate în jurul Germaniei naziste. Acum e la fel. „Occidentul colectiv” însemnând SUA, UE şi Regatul Britanic au un PIB, luat împreună, de 45,2 de mii de miliarde de dolari, adică aproape jumătate din PIB-ul mondial de 101 de mii de miliarde, potrivit datelor FMI din 2022. Spre comparaţie, Rusia, deşi este cea mai mare ţară din lume, ocupând 20% din planetă, are un PIB de 2,1 mii de miliarde de dolari adică de 23 de ori mai mic decât a „Occdentului colectiv” şi de 15 ori mai mic decât al SUA. SUA au cheltuieli de apărare de 800 de miliarde de dolari, anual, iar Rusia de doar 61 de miliarde de dolari anual. Aşa că „Occidentul colectiv” poate sprijini Ucraina pe termen lung, pentru că are de unde. Aşa a fost câştigat al doilea război mondial - a fost câştigat cu sacrificii umane enorme, dar şi cu sume enorme investite în economia de război. SUA l-au împrumutat pe Stalin cu 11 miliarde de dolari, bani pe care nu i-au mai văzut niciodată înapoi. Rusia crede că Occidentul va obosi şi va abandona Ucraina. Dar, văzând cifrele şi recitind istoria, acest lucru nu ar trebui să se întâmple.

Or, la Vilnius, chiar asta a fost. Condiţia aderării la NATO e să nu ai conflicte cu vecinii. Aşa că Ucraina, în plin război, nu poate adera, cum şi-ar dori. Dar promisiuni pentru viitor sunt. Aceasta este vestea. Oricât de cinic pare, NATO preferă să plătească pentru indepărtarea pericolului de graniţele sale. Iar Ucraina va avea şi ea sprijin pentru că va şti că nu este singură, cum nici azi nu este. O aderare a Ucrainei la NATO şi UE va fi bună pentru România pentru că este bine să ai prieteni lângă tine şi nu duşmani.

 

Preşedintele Lituaniei Gitanas Naused, presedintele SUA Joe Biden si secretarul general al NATO Jens Stoltenberg

 

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan . Turcia a renunţat la opounta la opoziţia sa fata de aderarea Suediei la NATO

 

Preşedinta Comisiei Europene Ursula Gertrud von der Leye alaturi de premierul britanic Rishi Sunak şi de cel al Canadei Justin Pierre James Trudeau

 

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, la sumitul de la Vilnius. Cam aşa arată nefericirea....

 

Premierul Japoniei Fumio Kishida şi preşedintele SUA Joe Biden. Este pentru prima data când Japonia este invitată la un summit NATO.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO